Salmo 39Sal 39 En el texto hebreo 39:1-13 se numera 39:2-14.
Al director musical. Para Jedutún. Salmo de David.
1Me dije a mí mismo:
«Mientras esté ante gente malvada
vigilaré mi conducta,
me abstendré de pecar con la lengua,
me pondré una mordaza en la boca».
2Así que guardé silencio, me mantuve callado.
¡Ni aun lo bueno salía de mi boca!
Pero mi angustia iba en aumento;
3¡el corazón me ardía en el pecho!
Al meditar en esto, el fuego se inflamó
y tuve que decir:
4«Hazme saber, Señor, cuál es el final de mi vida
y el número de mis días;
hazme saber lo efímero que soy.
5Muy breve es la vida que me has dado;
ante ti, mis años no son nada.
¡El ser humano es como un soplo! Selah
6»Es como una sombra que pasa.
En vano se afana por amontonar riquezas,39:6 En vano … riquezas (lectura probable); En vano hace ruido y amontona (TM).
pues no sabe quién se quedará con ellas.
7»Y ahora, Señor, ¿qué esperanza me queda?
¡Mi esperanza he puesto en ti!
8Líbrame de todas mis transgresiones.
Que los necios no se burlen de mí.
9He guardado silencio; no he abierto la boca,
pues tú eres quien actúa.
10Aparta de mí tu azote,
que los golpes de tu mano me aniquilan.
11Tú reprendes a los mortales,
los castigas por su iniquidad;
como polilla, acabas con lo que más desean.
¡Un soplo nada más es el mortal! Selah
12»Señor, escucha mi oración,
atiende a mi clamor;
no te desentiendas de mi llanto.
Ante ti soy un extranjero,
alguien que está de paso, como todos mis antepasados.
13No me mires con enojo y volveré a alegrarme
antes que me vaya y deje de existir».
Psalmul 39
Pentru dirijor. Pentru IedutunTitlu. Vezi 1 Cron. 16:41-42; 25:1, 6; 2 Cron. 5:12; 35:15.. Un psalm al lui David.
1Ziceam: „Voi veghea asupra căilor mele
ca să nu păcătuiesc cu limba!
Îmi voi pune frâu gurii,
cât timp se va afla cel rău în prezența mea!“
2Am rămas deci mut, în tăcere,
nerostind nici măcar o vorbă bună;
dar durerea mi‑a fost răscolită.
3Îmi ardea inima înăuntrul meu
și un foc îmi mistuia șoaptele!
Atunci mi‑a venit cuvânt pe limbă:
4„Doamne, fă‑mi cunoscut care este sfârșitul meu
și care este măsura zilelor mele?
Fă‑mă să înțeleg cât sunt de trecător!
5Iată, Tu mi‑ai dat zile cât un lat de palmă,
iar lungimea vieții mele este o nimica toată înaintea Ta.
Într-adevăr, orice om care se ține bine este de fapt o biată suflare.“ Selah
6Într-adevăr, omul cutreieră ca o umbră6 Lit.: chip.!
Da, el se agită degeaba,
strânge bogății, și nu știe cine le va aduna.
7Și acum ce mai pot nădăjdui eu, Stăpâne?
Speranța mea este în Tine!
8Eliberează‑mă de toate fărădelegile mele,
nu mă lăsa la disprețul nebunului!
9Stau mut și nu‑mi deschid gura,
căci Tu ai lucrat.
10Abate‑Ți lovitura de la mine,
căci sunt mistuit de lovitura mâinii Tale!
11Pedepsind nelegiuirea, Tu disciplinezi pe fiecare
și îi prăpădești ca molia, ce are mai scump.
Într-adevăr, orice om este doar o suflare! Selah
12Doamne, ascultă‑mi rugăciunea
și ia aminte la strigătul meu după ajutor!
Nu rămâne surd la plânsul meu,
căci, față de Tine, sunt un călător străin,
un peregrin ca toți părinții mei!
13Abate‑Ți privirea de la mine, ca să mă pot bucura iarăși,
până nu mă duc și nu voi mai fi!
