Infidelidad de Israel
1Mientras los israelitas acampaban en Sitín, comenzaron a entregarse a la inmoralidad sexual con las mujeres moabitas, 2las cuales los invitaban a participar en los sacrificios a sus dioses. Los israelitas comían de esos sacrificios y se postraban ante esos dioses. 3Esto los llevó a unirse al culto de Baal Peor. Por tanto, la ira del Señor se encendió contra ellos.
4Entonces el Señor dijo a Moisés: «Toma a todos los jefes del pueblo y ahórcalos en mi presencia a plena luz del día, para que el furor de mi ira se aparte de Israel».
5Moisés ordenó a los jueces de Israel: «Maten a los hombres bajo su mando que hayan rendido culto a Baal Peor».
6Mientras el pueblo lloraba a la entrada de la Tienda de reunión, un israelita trajo a una madianita y, en presencia de Moisés y de toda la comunidad israelita, tuvo el descaro de presentársela a su familia. 7De esto se dio cuenta el sacerdote Finés, que era hijo de Eleazar y nieto del sacerdote Aarón. Finés abandonó la asamblea y lanza en mano, 8siguió al hombre, entró en su tienda y atravesó al israelita y a la mujer.25:8 mujer (lectura probable); mujer, por el vientre de ella (TM). De esta forma cesó la plaga que se había desatado contra los israelitas. 9Con todo, los que murieron a causa de la plaga fueron veinticuatro mil.
10El Señor dijo a Moisés: 11«Finés, hijo de Eleazar y nieto del sacerdote Aarón, ha hecho que mi ira se aparte de los israelitas, pues ha actuado con el mismo celo que yo habría tenido por mi honor. Por eso no destruí a los israelitas con el furor de mi celo. 12Dile, pues, a Finés que yo le concedo mi pacto de paz, 13por medio del cual él y sus descendientes gozarán de un sacerdocio eterno, ya que defendió celosamente mi honor y presentó ofrendas para el perdón de los israelitas».
14El hombre que fue atravesado junto con la madianita se llamaba Zimri, hijo de Salu, y era jefe de una familia de la tribu de Simeón. 15La madianita se llamaba Cozbí, y era hija de Zur, jefe de una familia de Madián.
16El Señor dijo a Moisés: 17«Ataca a los madianitas y mátalos, 18porque ellos también los atacaron a ustedes con sus artimañas, pues en Baal Peor los sedujeron, como en el caso de Cozbí, la hija del jefe madianita que fue muerta el día de la plaga en Baal Peor».
Israel se închină lui Baal-Peor
1În timp ce Israel locuia în Șitim, poporul a început să curvească cu femei moabite. 2Ele au invitat poporul să ia parte la jertfele oferite dumnezeilor lor și astfel poporul a mâncat și s‑a plecat înaintea dumnezeilor acestora. 3Când Israel s‑a alipit de Baal-Peor3 O formă de închinare regională înaintea lui Baal, zeul canaanit al fertilității., Domnul S‑a aprins de mânie împotriva lui Israel. 4Atunci Domnul i‑a zis lui Moise: „Ia toate căpeteniile poporului și spânzură‑i4 Sau: trage‑i în țeapă (mod de expunere a trupurilor celor executați). înaintea Domnului, în fața soarelui4 Sau: în miezul zilei., pentru ca mânia cea aprigă a Domnului să se întoarcă de la Israel.“ 5Moise le‑a zis judecătorilor lui Israel: „Fiecare dintre voi să ucidă pe aceia dintre ai lui care s‑au alipit de Baal-Peor.“
6Și iată că un bărbat dintre fiii lui Israel a venit și a adus la frații6 În acest context, cuvântul frați face referire la cei de același neam sau membri ai aceluiași popor. lui o midianită, înaintea ochilor lui Moise și înaintea ochilor întregii comunități a lui Israel, care plângea la intrarea Cortului Întâlnirii. 7Când preotul Fineas, fiul lui Elazar, fiul lui Aaron, a văzut acest lucru, s‑a ridicat din mijlocul comunității, a luat o suliță în mână 8și a intrat după bărbatul israelit în cort. I‑a străpuns pe amândoi, atât pe bărbatul israelit cât și pe femeia aceea, prin pântecul8 Un joc de cuvinte între termenii ebraici qubbah (probabil camera interioară a unui cort) și qebah (pântec, stomac). ei. Astfel, urgia împotriva fiilor lui Israel a fost oprită. 9Cei care au murit în această urgie au fost în număr de douăzeci și patru de mii.
10Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 11„Fineas, fiul lui Elazar, fiul preotului Aaron, a abătut mânia Mea de la fiii lui Israel, căci a fost plin de râvnă ca și Mine11 Lit.: a fost zelos cu zelul Meu., în mijlocul lor, și de aceea, în râvna Mea, nu i‑am mistuit pe fiii lui Israel. 12Prin urmare, spune: «Iată, îi dau legământul Meu de pace. 13Acesta va fi pentru el și pentru sămânța lui după el un legământ al unei preoții veșnice, pentru că a fost plin de râvnă pentru Dumnezeul lui și a făcut ispășire pentru fiii lui Israel.»“
14Numele bărbatului israelit care a fost ucis împreună cu femeia midianită era Zimri, fiul lui Salu, conducătorul unei familii de‑a simeoniților. 15Numele femeii midianite ucise era Cozbi, fiica lui Țur, un conducător de clan și de familie midianită.
16Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 17„Pe midianiți să‑i priviți ca dușmani și să‑i omorâți, 18căci și ei v‑au privit ca pe niște dușmani și v‑au înșelat prin vicleniile lor, folosindu‑se de Peor și de Cozbi, fiica acelui conducător midianit, femeia care a fost ucisă în ziua urgiei cauzate de închinarea înaintea lui Peor.“
