Mateo 2 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Mateo 2:1-23

Visita de los sabios

1Después de que Jesús nació en Belén de Judea en tiempos del rey Herodes, llegaron a Jerusalén unos sabios2:1 sabios. Lit. magos; también en vv. 7 y 16. procedentes del Oriente.

2—¿Dónde está el que ha nacido rey de los judíos? —preguntaron—. Vimos levantarse2:2 levantarse. Alt. en el oriente; también en v. 9. su estrella y hemos venido a adorarlo.

3Cuando lo oyó, el rey Herodes se turbó y toda Jerusalén con él. 4Así que convocó a todos los jefes de los sacerdotes y maestros de la Ley de su pueblo para preguntarles dónde había de nacer el Cristo.

5—En Belén de Judea —le respondieron—, porque esto es lo que ha escrito el profeta:

6“Pero tú, Belén, en la tierra de Judá,

de ninguna manera eres la menor entre las principales ciudades de Judá;

porque de ti saldrá un príncipe

que será el pastor de mi pueblo Israel”.2:6 Mi 5:2.

7Luego Herodes llamó en secreto a los sabios y se enteró por ellos del tiempo exacto en que había aparecido la estrella. 8Los envió a Belén y les dijo:

—Vayan e infórmense bien de ese niño y tan pronto como lo encuentren, avísenme para que yo también vaya y lo adore.

9Después de oír al rey, siguieron su camino. Sucedió que la estrella que habían visto levantarse iba delante de ellos hasta que se detuvo sobre el lugar donde estaba el niño. 10Al ver la estrella, sintieron muchísima alegría. 11Cuando llegaron a la casa, vieron al niño con María, su madre, y postrándose lo adoraron. Abrieron sus cofres y presentaron como regalos: oro, incienso y mirra. 12Entonces, advertidos en sueños de que no volvieran a Herodes, regresaron a su tierra por otro camino.

La huida a Egipto

13Cuando ya se habían ido, un ángel del Señor se apareció en sueños a José y dijo: «Levántate, toma al niño y a su madre, y huye a Egipto. Quédate allí hasta que yo te avise, porque Herodes va a buscar al niño para matarlo».

14Así que se levantó cuando todavía era de noche, tomó al niño y a su madre y partió para Egipto, 15donde permaneció hasta la muerte de Herodes. De este modo se cumplió lo que el Señor había dicho por medio del profeta: «De Egipto llamé a mi hijo».2:15 Os 11:1.

16Cuando Herodes se dio cuenta de que los sabios se habían burlado de él, se enfureció y mandó a matar a todos los niños menores de dos años en Belén y en sus alrededores, de acuerdo con el tiempo que había averiguado de los sabios. 17Entonces se cumplió lo dicho por el profeta Jeremías:

18«Se oye un grito en Ramá,

llanto y gran lamentación.

Es Raquel que llora por sus hijos

y no quiere ser consolada.

¡Sus hijos ya no existen!».2:18 Jer 31:15.

El regreso a Israel

19Después que murió Herodes, un ángel del Señor se apareció en sueños a José en Egipto 20y le dijo: «Levántate, toma al niño y a su madre, y vete a la tierra de Israel, pues ya murieron los que amenazaban con quitarle la vida al niño».

21Así que se levantó José, tomó al niño y a su madre, y regresó a la tierra de Israel. 22Pero al oír que Arquelao reinaba en Judea en lugar de su padre Herodes, tuvo miedo de ir allá. Advertido por Dios en sueños, se retiró al distrito de Galilea 23y fue a vivir en un pueblo llamado Nazaret. Con esto se cumplió lo dicho por los profetas: «Lo llamarán Nazareno».

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Mateo 2:1-23

Yachaj runacunami huahua Jesusta ricunaman shamushca

1Judea llajtapi caj Belén pueblopi Jesús huachari punllacunapica, jatun mandaj Herodesmi Judea llajtataca mandacurca. Chai punllacunami, inti llujshin ladomanta yachaj runacuna Jerusalenman shamurcacuna. 2Paicunami cashna tapurca:

—Judiocunata Jatun Mandaj cunanlla huacharishcatamari yachanchij. ¿Chai huahuaca maipitaj? Pai huacharishcata huillaj luźero Inti llujshin ladopi ricurijpimi, Paita adorangapaj shamuparcanchij— nircacunami.

3Chaita uyashpaca, jatun mandaj Herodesca, achcatami mancharirca. Tucui Jerusalenpi causajcunapish mancharircami. 4Chaimantami Herodesca, pushaj curacunatapish, Mandashcata yachachijcunatapish cayachishpa:

—Cristoca, ¿maipitaj huacharinga nin?— nishpa tapurca.

5Paicunaca cashnami nirca:

—“Judea llajtapi caj Belenpimi huacharinga” ninmi. Dios ima nishcata huillajca, cashnami quillcashca:

6“Judá llajtapi caj Belenlla,

canpish Judapica mandajcunapuramari cangui,

mana yallitaj uchilla canguichu.

Canmantamari, shuj Mandajca llujshinga.

Paimi, ñuca agllashca israelcunata Michij canga” ninmi— nircacunami.

7Shina nijpica Herodesca, chai yachaj runacunata pacalla cayashpami, ima punllamanta chai luźero ricurishcata, alli alli tapurca. 8Paicuna ña alli huillajpimi, chai yachaj runacunataca, cashna nishpa Belenman cacharca:

—Chai huahuata alli mashcagrichij. Ñucapish paita adoranaman ringapaj, Huahuata ricushcahuan huillaj shamunguichij— nishpami cacharca.

9Jatun mandaj Herodes chashna nijpica, yachaj runacunaca rircallami. Paicuna ñanta ricujpica, inti llujshin ladopi ricurishca luźerollatajmi cutin ricurishpa ñauparca. Chai luźeroca, huahua maipimi carca, chai jahuapimi shayarirca. 10Chai luźero cutin ricurijpica, cushicushpami catircacuna. 11Ña huasiman yaicushpaca, huahuata mama Mariandijtami ricurcacuna. Huahuataca pambacama cumurishpami adorarcacuna. Chai huashaca, paicuna apamushcacunata pascashpa, curita, inciensota, mirratami curcacuna. 12Paicunaca, Herodespajman ama tigrachun nishpa Diosllataj muscuipi mandajpimi, paicunapaj llajtamanca shujtaj ñanta tigrarcacuna.

Herodesmi Belenpi cʼari huahuacunata huañuchichishca

13Chai yachaj runacuna ña rishca qʼuipami, Mandaj Dios cachashca angelca ñapish Joseman muscuipi ricurirca. Paica: «Jatari, huahuata mamandij pushashpa Egiptoman ri. Ñuca cutin canman huillangacama, chai llajtapi pushashpa causangui. Herodesmi huahuata huañuchingapaj mashcagrin» nircami.

14Chashna nijpimi Joseca, rijcharishpa jatarishcahuan, chai tutallataj huahuata mamandij Egiptoman pushashpa rirca. 15Herodes huañungacamami, chai llajtapi causarca. Mandaj Diosllatajmi, Pai ima nishcata huillajhuanca: «Egiptomantami Ñuca Churitaca cayarcani» nishpa huillachishca carca. Chaimi chashnataj pajtarca. 16Herodesca, chai yachaj runacuna paita umashcata yachashpaca, yallitajmi pʼiñarirca. Chaimantami, yachaj runacuna parlashca punllamanta ishqui huatata pajtachigrij tucui cʼari huahuacunata Belenpipish, muyundij llajtacunapipish huañuchichirca. 17Chashna rurajpimi, Dios ima nishcata huillaj Jeremías huillashca shinataj pajtarca. Paica:

18«Ramá pueblopica, mana jahuallatamari capariricun,

‘¡Ai!’ nishpamari yallitaj huacacun.

Raquelmari, paipaj huahuacunamanta huacacun.

Churicuna illajmari saquirin,

mashnata inquitajpipish manataj upallanchu» nishpami, huillashca carca.

19Herodes ña huañujpimi, Mandaj Dios cachashca angelca, Egiptopi Joseman muscuipi ricurishpaca: 20«Jatari, huahuata mamandij pushashpa Israel llajtaman tigrai. Huahuata huañuchisha nijcunaca, ñamari huañun» nirca. 21Shina nijpimi Joseca, jatarishpa, huahuata mamandij pushashpa, Israel llajtaman tigramurca. 22Ña chayamushpaca, Herodespaj churi Arquelao, Judea llajtata mandacushcata uyashpami, Judeapi saquirinata mancharca. Ashtahuanpish muscuillapitaj huillashcamantami, Joseca Galileaman rirca. 23Chai llajtaman chayashpaca, Nazaret pueblopimi causagrirca. Dios ima nishcata huillajcuna: «Paica, nazareno runami canga» nishpa huillashcami chashnataj pajtarca.