Lucas 6 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Lucas 6:1-49

Señor del sábado

6:1-11Mt 12:1-14; Mr 2:23–3:6

1Un sábado, al pasar Jesús por los sembrados, sus discípulos arrancaron unas espigas de trigo, y las frotaban entre las manos para comérselas. 2Por eso algunos de los fariseos dijeron:

—¿Por qué hacen ustedes lo que está prohibido hacer en día sábado?

3Jesús contestó:

—¿Nunca han leído lo que hizo David en aquella ocasión en que él y sus compañeros tuvieron hambre? 4Entró en la casa de Dios y, tomando los panes consagrados a Dios, comió lo que solo a los sacerdotes les es permitido comer. Y dio también a sus compañeros.

5Entonces añadió:

—El Hijo del hombre es Señor del sábado.

6Otro sábado entró en la sinagoga y comenzó a enseñar. Había allí un hombre que tenía la mano derecha paralizada. 7Así que los maestros de la Ley y los fariseos, buscando un motivo para acusar a Jesús, no le quitaban la vista de encima para ver si sanaba en día sábado. 8Pero Jesús, que sabía lo que estaban pensando, dijo al hombre de la mano paralizada:

—Levántate y ponte frente a todos.

Así que el hombre se puso de pie. 9Entonces Jesús dijo a los otros:

—Voy a hacerles una pregunta: ¿Qué está permitido hacer en sábado: hacer el bien o el mal?, ¿salvar una vida o destruirla?

10Jesús se quedó mirando a todos los que lo rodeaban y dijo al hombre:

—Extiende la mano.

Así lo hizo y la mano quedó restablecida. 11Pero ellos se enfurecieron y comenzaron a discutir qué podrían hacer contra Jesús.

Los doce apóstoles

6:13-16Mt 10:2-4; Mr 3:16-19; Hch 1:13

12Por aquel tiempo se fue Jesús a la montaña a orar y pasó toda la noche en oración a Dios. 13Al llegar la mañana, llamó a sus discípulos y escogió a doce de ellos, a los que nombró apóstoles:

14Simón (a quien llamó Pedro), su hermano Andrés,

Santiago,

Juan,

Felipe,

Bartolomé,

15Mateo,

Tomás,

Santiago, hijo de Alfeo,

Simón, al que llamaban el Zelote,

16Judas, hijo de Santiago,

y Judas, Iscariote, que llegó a ser el traidor.

Bendiciones y lamentos

6:20-23Mt 5:3-12

17Luego bajó con ellos y se detuvo en un llano. Había allí una gran multitud de sus discípulos y mucha gente de toda Judea, de Jerusalén y de la costa de Tiro y Sidón, 18que habían llegado para oírlo y para que los sanara de sus enfermedades. Los que eran atormentados por espíritus malignos quedaban liberados; 19así que toda la gente procuraba tocarlo, porque de él salía poder que sanaba a todos.

20Él entonces dirigió la mirada a sus discípulos y dijo:

«Dichosos ustedes los pobres,

porque el reino de Dios les pertenece.

21Dichosos ustedes que ahora pasan hambre,

porque serán saciados.

Dichosos ustedes que ahora lloran,

porque luego habrán de reír.

22Dichosos serán ustedes cuando los odien,

cuando los discriminen, los insulten y los desprestigien6:22 los desprestigien. Lit. echen su nombre como malo.

por causa del Hijo del hombre.

23»Alégrense en aquel día y salten de gozo, pues miren que les espera una gran recompensa en el cielo. Dense cuenta de que los antepasados de esta gente trataron así a los profetas.

24»Pero ¡ay de ustedes los ricos,

porque ya han recibido su consuelo!

25¡Ay de ustedes los que ahora están saciados,

porque sabrán lo que es pasar hambre!

¡Ay de ustedes los que ahora ríen,

porque sufrirán y llorarán!

26¡Ay de ustedes cuando todos los elogien!

Dense cuenta de que los antepasados de esta gente trataron así a los falsos profetas.

El amor a los enemigos

6:27-30Mt 5:39-42

27»Pero a ustedes que me escuchan les digo: Amen a sus enemigos, hagan bien a quienes los odian, 28bendigan a quienes los maldicen y oren por quienes los maltratan. 29Si alguien te pega en una mejilla, vuélvele también la otra. Si alguien te quita la capa, no le impidas que se lleve también la camisa. 30Dale a todo el que te pida y, si alguien se lleva lo que es tuyo, no se lo reclames. 31Traten a los demás tal y como quieren que ellos los traten a ustedes.

32»¿Qué mérito tienen ustedes al amar solamente a quienes los aman? Aun los pecadores lo hacen así. 33¿Y qué mérito tienen ustedes al hacer bien a quienes les hacen bien? Aun los pecadores actúan así. 34¿Y qué mérito tienen ustedes al dar prestado a quienes pueden corresponderles? Aun los pecadores se prestan entre sí, esperando recibir el mismo trato. 35Ustedes, por el contrario, amen a sus enemigos, háganles bien y denles prestado sin esperar nada a cambio. Así tendrán una gran recompensa y serán hijos del Altísimo, porque él es bondadoso con los ingratos y malvados. 36Sean compasivos, así como su Padre es compasivo.

El juzgar a los demás

6:37-42Mt 7:1-5

37»No juzguen y no se les juzgará. No condenen y no se les condenará. Perdonen y se les perdonará. 38Den y se les dará: se les echará en el regazo una medida llena, apretada, sacudida y desbordante. Porque con la medida con que midan a otros, se les medirá a ustedes».

39También les contó esta parábola: «¿Acaso puede un ciego guiar a otro ciego? ¿No caerán ambos en el hoyo? 40El discípulo no es superior a su maestro, pero todo el que haya completado su aprendizaje será como su maestro.

41»¿Por qué te fijas en la astilla que tiene tu hermano en el ojo y no le das importancia a la viga que está en el tuyo? 42¿Cómo puedes decirle a tu hermano: “Hermano, déjame sacarte la astilla del ojo”, cuando tú mismo no te das cuenta de la viga en el tuyo? ¡Hipócrita!, saca primero la viga de tu propio ojo, y entonces verás con claridad para sacar la astilla del ojo de tu hermano.

El árbol y su fruto

6:43-44Mt 7:16,18,20

43»Ningún árbol bueno da fruto malo; tampoco da buen fruto el árbol malo. 44A cada árbol se le reconoce por su propio fruto. No se recogen higos de los espinos ni se cosechan uvas de las zarzas. 45El que es bueno, de la bondad que atesora en el corazón produce el bien; pero el que es malo, de su maldad produce el mal, porque de lo que abunda en el corazón habla la boca.

El prudente y el insensato

6:47-49Mt 7:24-27

46»¿Por qué me llaman ustedes “Señor, Señor”, y no hacen lo que les digo? 47Voy a decirles a quién se parece todo el que viene a mí, oye mis palabras y las pone en práctica: 48Se parece a un hombre que al construir una casa cavó bien hondo y puso el cimiento sobre la roca. De manera que cuando vino una inundación, el torrente azotó aquella casa, pero no pudo ni siquiera hacerla tambalear porque estaba bien construida. 49Pero el que oye mis palabras y no las pone en práctica se parece a un hombre que construyó una casa sobre tierra y sin cimientos. Tan pronto como la azotó el torrente, la casa se derrumbó y el desastre fue terrible».

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 6:1-49

Jesusca sabadopipish ima allitaca rurachun mandai tucunmi

(Mat 12:1-8; Mar 2:23-28)

1Shuj sabadopimi Jesusca, chagracuna chaupita ricurca. Chaita ricujpimi Paipaj yachacujcunaca, trigo umata cʼutsashpa, cʼacushpa micurcacuna. 2Chaimantami maijan fariseocunaca:

—¿Ima nishpataj sabadopi ama rurachun nishcata ruracunguichij?— nircacuna.

3Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—David paipaj runacunandij yaricaihuan cashpa, imata rurashcataca, ¿manachu reźarcanguichij? 4Illu paicunaca yaricaihuan cashpami, Diospaj huasiman yaicushpa, chaipi Diosman cushca tiyacuj tandacunata japishpa micurcacuna. Chai tandataca pipish mana micunallachu carca, curacunalla micunami carca— nircami.

5Shinallataj:

—Runa Aichayuj Ñucaca, sabadopipish ima allita rurachunca mandai tucunimi— nircapishmi.

Chaquishca maquiyuj runatami Jesús alliyachishca

(Mat 12:9-14; Mar 3:1-6)

6Shujtaj sabadopica cashnami tucurca: Tandanacuna huasiman yaicushpami, Jesusca yachachicurca. Chai ucupica, alli lado maqui chaquishca runami tiyacurca. 7Chai runata sabadopi Jesús alliyachijpica juchachingapajmi, Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish chapacurcacuna. 8Ashtahuanpish Jesusca, paicuna yuyacushcata yachashpami, chaquishca maquiyuj runataca:

—Jatari, cai chaupipi shayari— nirca.

Shina nijpica, chai runaca shayarircallami. 9Chai runataca Jesusca, cashnami nirca:

—Cancunataca shujta tapusha: Sabadocunapica, ¿allita ruranachu, mana cashpaca mana allita ruranachu, huañuimanta quishpichinachu, mana cashpaca huañuchinachu, imata ruranataj alli?— nircami.

10Chashna nishpaca, chaipi cajcunata muyundijta ricushpami, chai runataca:

—Cambaj maquita chutai— nirca.

Ña chutajpica, chai runapaj maquica alli tucurcallami. 11Chashna rurajpica, juchachishun nicujcunaca yallitaj pʼiñarishpami, Jesusta ima shina llaquichinata paicunapura parlanacurcacuna.

Huillagrichun mingangapajmi chunga ishquita agllashca

(Mat 10:1-4; Mar 3:13-19)

12Chai punllacunapimi Jesusca, Taita Diosta mañangapaj urcuman rirca. Chaipica tucui tutami mañarca. 13Ña achijyajpica Paipaj yachacujcunata cayashpami, chunga ishquita agllarca. Paicunatami, huillagrijcuna cachun mingarca. 14Paillataj Pedrota shutichishca Simonta, paipaj huauqui Andresta, Jacobota, Juanta, Felipeta, Bartolometa, 15Mateota, Tomasta, Alfeopaj churi Jacobota, Cananista nishcapuramanta Simonta, 16Jacobopaj huauqui Judasta, Judas Iscariotetapishmi agllarca. Paimi qʼuipataca, Jesusta japichirca.

Ima shina cajcunapaj cushicui tiyanatapish ima shina cajcunapaj llaquicuna shamunatapishmi huillashca

(Mat 5:1-12; 4:23-25)

17Jesusca yachacujcunandij urcumanta uriyamushpaca, shuj pambapimi saquirircacuna. Chaipica Jesuspaj achca yachacujcunandij, tucui Judeamanta, Jerusalenmanta, shinallataj yacu uripi caj Tiro shuti, Sidón shuti llajtacunamanta shamushcacunandijmi chaipi carca. 18Tucui chaicunaca yachachishcata uyangapajpish, ungüicunamanta alliyachichunpishmi tandanacurcacuna. Mapa espiritucuna japishpa achcata llaquichicushcacunatapishmi alliyachirca. 19Alliyachi tucunata charijta ricushpami, tucuicuna Jesuspi tuparingapaj cʼuchuyarcacuna.

20Jesusca, Paipaj yachacujcunapaj ñahuita ricushpami, cashna nirca:

«Cushicuichij, huajchacuna

Taita Dios mandacunca cancunapajmi.

21Cushicuichij, cunan yaricaihuan cajcuna.

Diosca cancunamanmi mana nijta caranga.

Cushicuichij, cunan huacacujcuna,

cancunapajca asina shamungami.

22Runa Aichayuj Ñucata caticushcamanta pʼiñajpi,

cancunahuan mana tandanacushun nijpi,

cʼamijpi, ima millananata shina cancunapaj shutillatapish mana rimasha nijpica, cushicuichijlla.

23Chashna llaquichi punllapica, cushicuichijlla. Jahua pachapica, jatun allitami chasquinguichij. Paicunapaj ñaupa yayacunapish, Dios ima nishcata huillajcunataca chashnallatajmari llaquichijcuna carca.

24¡Ai! Cunan achcata charijcunalla, cancunaca caillapimi

cushicushpa causanguichij.

25¡Ai! Cunan sajsajta micujcunalla,

qʼuipataca yaricai shamungami.

¡Ai! Cunan asicujcunalla,

qʼuipataca caparirishpami huacanguichij.

26¡Ai! Cunan tucuicuna alli nishca causajcunalla,

cancunapaj ñaupa yayacunapish

llulla huillajcunatami, chashnallataj alli nijcuna carca.

Pʼiñajcunatapish cʼuyanami

(Mat 5:38-48; 7:12)

27Shina cajpipish, Ñucata uyacuj tucui cancunatami caitaca mandani: Cancunata pʼiñajcunata cʼuyaichij, mana ricunachijcunapajpish allita ruraichij. 28Cancunata llaqui tucushca cachun nijcunatapish bendicianguichij, yanga juchachijcunamantapish Diosta mañaichij. 29Maijan canta quijadospi huajtajpica, caishuj ladopipish huajtachun ricuchinguilla. Cambaj jahua churashcata maijan quichujpica, ucu churashcatapish cushpa cachanguilla. 30Maijan imata mañajpica, mañashcata cuilla. Imatapish cambajta maijan quichujpica, ama tigrachichun mañaichu. 31Ima shinami shujtajcuna cancunapaj allita rurachun ninguichij, chashnallataj cancunapish shujtajcunapajca ruraichij.

32Ashtahuanpish cancunata cʼuyajcunallata cʼuyashpaca, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish paicunata cʼuyajcunataca cʼuyantajmari. 33Allita rurajcunallata cʼuyashpapish, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish chashnaca ruranllatajmi. 34Imata tigra japina yuyaillahuan imatapish mañachishpaca, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish cushca shinallataj cutin japina yuyaillahuanca, paicunapura mañachinacunllami. 35Ashtahuanpish cancunaca, pʼiñajcunata cʼuyashpa allita ruraichij. Ama imatapish chaimanta tigra japina yuyaillahuan ruraichijchu. Chashna rurashpami, cancunaca jatun chasquinata charinguichij. Shinallataj jahua pacha Diospaj huahuacunataj cashcatami ricuringuichij. Paillamari mana pagui nijcunahuanpish, millaicunahuanpish alli. 36Cancunapaj Yayaca llaquijmari, cancunapish Pai shinallataj shujtajcunata llaquij caichij.

Shujtajcunata ama juchachinguichij

(Mat 7:1-5)

37Cancunata ama juchachichunca, cancunapish ama pita juchachichijchu. Ama pita, “Jatun llaquiman rishca canman” ninguichij. Diospish cancunataca, mana jatun llaquiman cachana tucungachu. Shujtajcunata perdonaichij, Diospish cancunata perdonangami. 38Imatapish shujtajcunaman cuichij, Diospish cancunaman cungami. Paica jatun jatunllapi, tushuchishpa, talliricujta marcachingallami. Cancuna imapimi shujtajcunaman cunguichij, chaillapitajmi cancunamanpish cunga» nircami.

39Jesusca cai parlohuanpishmi, chʼimbapurashpa yuyachirca: «¿Mana ricuj runaca, shujtaj mana ricuj runataca pushaipajchu imatagari? ¿Manachu ishquindijtaj mai jutcupi huashicunman? 40Yachacujca, mana paita yachachijta yallichu. Shina cashpapish, tucuipi paita yachachij shinallataj tucushpaca, pai shinallataj canaman chayanmanmi.

41¿Ima nishpataj cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj ujshataraj ricungui? ¡Cambaj ñahuipi tiyacuj jatun caspitarajmari mana ricungui! 42Cambaj ñahuipi jatun caspi tiyacujta manaraj llujshichishpaca, ¿ima shinataj cambaj huauquitaca: “Huauqui, shuyai, cambaj ñahuipi tiyacuj ujshata llujshichisha” ninguiari? Mishqui shimi jayaj shungu, cambaj ñahuipi tiyacuj caspitaraj llujshichi. Chashna rurashpami, cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj uchilla ujshataca alli ricushpa llujshichi tucungui.

Ima yura cashcataca pʼucushcapi rijsinallami

(Mat 7:17-20; 12:34-35)

43Alli yurapica, ima mana alli granoca mana pʼucunchu. Shinallataj mana alli yurapish, ima alli granota mana pʼucunchu. 44Ima yura cashcataca, pʼucushcapi ricunallami. Higotaca, mana casha yuramanta pallancunachu. Uvastapish, mana zarza yuramanta tandanchu. 45Shinallataj alli runaca, paipaj shungupi alli yuyai tiyashcamantami allillata riman. Ashtahuanpish millai runaca, paipaj shungupi millai yuyaicuna tiyashcamanta, millaillatami riman. Shimica, shungupi ima tiyacujtami riman.

Ishqui huasichijcunahuanmi chʼimbapurashca

(Mat 7:24-27)

46¿Ñuca mandashcata manapish rurashpaca, ima nishpataj Ñucataca: “Ñuca Apu, Ñuca Apu” ninguichigari? 47Pipish Ñucapajman shamushpa, mandashcata uyashpa chaitataj rurajtaca, piman rijchaj cashcata huillasha. 48Paica ucujta allashpa, sinchi rumi jahuapi pircashpa, huasita ruraj runaman rijchajmi. Chai huasichishcataca, tamyajpi yacu jundashpa sinchita huajtarishpapish, callarimanta rumi jahuapi alli rurashca cashcamantaca mana cuyuchi tucurcachu. 49Ashtahuanpish, pipish Ñuca huillashcata uyashca jahua mana caźujca, allpa jahuallapi pircashpa huasita shayachij runaman rijchajmi. Yacu jundashpa sinchita huajtapica, chai huasi tucui urmajpi jatun llaquimi tucurca» nircami.