Lucas 20 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Lucas 20:1-47

La autoridad de Jesús puesta en duda

20:1-8Mt 21:23-27; Mr 11:27-33

1Un día, mientras Jesús enseñaba al pueblo en el Templo y les predicaba las buenas noticias, se acercaron los jefes de los sacerdotes y los maestros de la Ley, junto con los líderes religiosos.

2—Dinos con qué autoridad haces esto —lo interrogaron—. ¿Quién te dio esa autoridad?

3—Yo también voy a hacerles una pregunta a ustedes —respondió él—. Díganme: 4El bautismo de Juan, ¿procedía del cielo o de los hombres?

5Ellos, pues, lo discutieron entre sí: «Si respondemos “del cielo”, nos dirá “¿por qué no le creyeron?”. 6Pero si decimos “de los hombres”, todo el pueblo nos apedreará, porque están convencidos de que Juan era un profeta».

7Así que respondieron:

—No sabemos de dónde era.

8Entonces Jesús dijo:

—Pues yo tampoco les voy a decir con qué autoridad hago esto.

Parábola de los labradores malvados

20:9-19Mt 21:33-46; Mr 12:1-12

9Pasó luego a contarle a la gente esta parábola:

—Un hombre plantó un viñedo, se lo arrendó a unos labradores y se fue de viaje por largo tiempo. 10Llegada la cosecha, mandó un siervo a los labradores para que le dieran parte de la cosecha. Pero los labradores lo golpearon y lo despidieron con las manos vacías. 11Les envió otro siervo, pero también a este lo golpearon, lo humillaron y lo despidieron con las manos vacías. 12Entonces envió un tercero, pero aun a este lo hirieron y lo expulsaron.

13»Entonces pensó el dueño del viñedo: “¿Qué voy a hacer? Enviaré a mi hijo amado; seguro que a él sí lo respetarán”. 14Pero cuando lo vieron los labradores, trataron el asunto. “Este es el heredero —dijeron—. Matémoslo y la herencia será nuestra”. 15Así que lo arrojaron fuera del viñedo y lo mataron.

»¿Qué les hará el dueño? 16Volverá, acabará con esos labradores y dará el viñedo a otros.

Al oír esto, la gente exclamó:

—¡Dios no lo quiera!

17Mirándolos fijamente, Jesús les dijo:

—Entonces, ¿qué significa esto que está escrito:

»“La piedra que desecharon los constructores

ha llegado a ser la piedra angular”?20:17 Sal 118:22.

18Todo el que caiga sobre esa piedra quedará despedazado y, si ella cae sobre alguien, lo hará polvo.

19Los maestros de la Ley y los jefes de los sacerdotes, cayendo en cuenta que la parábola iba dirigida contra ellos, buscaron la manera de echarle mano en aquel mismo momento. Pero temían al pueblo.

El pago de impuestos al césar

20:20-26Mt 22:15-22; Mr 12:13-17

20Entonces, para acecharlo, enviaron espías que fingían ser gente honorable. Pensaban atrapar a Jesús en algo que él dijera y así poder entregarlo a la jurisdicción del gobernador.

21—Maestro —dijeron los espías—, sabemos que lo que dices y enseñas es correcto. No juzgas por las apariencias, sino que de verdad enseñas el camino de Dios. 22¿Nos está permitido pagar impuestos al césar o no?

23Pero Jesús, dándose cuenta de sus malas intenciones, respondió:

24—Muéstrenme una moneda romana.20:24 una moneda romana. Lit. un denario. ¿De quién es esta imagen y esta inscripción?

—Del césar —contestaron.

25—Entonces —dijo Jesús—, denle al césar lo que es del césar y a Dios lo que es de Dios.

26No pudieron atraparlo en lo que decía en público. Así que, admirados de su respuesta, se callaron.

La resurrección y el matrimonio

20:27-40Mt 22:23-33; Mr 12:18-27

27Luego, algunos de los saduceos, que decían que no hay resurrección, se acercaron a Jesús y le plantearon un problema:

28—Maestro, Moisés nos enseñó en sus escritos que si un hombre muere y deja a la viuda sin hijos, el hermano de ese hombre tiene que casarse con la viuda para que su hermano tenga descendencia. 29Pues bien, había siete hermanos. El primero se casó y murió sin dejar hijos. 30Entonces el segundo 31y el tercero se casaron con ella, y así sucesivamente murieron los siete sin dejar hijos. 32Por último, murió también la mujer. 33Ahora bien, en la resurrección, ¿de cuál será esposa esta mujer, ya que los siete estuvieron casados con ella?

34—La gente de este mundo se casa y se da en casamiento —contestó Jesús—. 35Pero los que sean dignos de tomar parte en el mundo venidero por la resurrección no se casarán ni serán dados en casamiento, 36ni tampoco podrán morir, pues serán como los ángeles. Son hijos de Dios porque toman parte en la resurrección. 37Pero que los muertos resucitan lo dio a entender Moisés mismo en el pasaje sobre la zarza, pues llama al Señor “el Dios de Abraham, de Isaac y de Jacob”.20:37 Éx 3:6. 38Él no es Dios de muertos, sino de vivos; en efecto, para él todos ellos viven.

39Algunos de los maestros de la Ley respondieron:

—¡Bien dicho, Maestro!

40Y ya no se atrevieron a hacerle más preguntas.

¿De quién es hijo el Cristo?

20:41-47Mt 22:41–23:7; Mr 12:35-40

41Pero Jesús les preguntó:

—¿Cómo es que dicen que el Cristo es descendiente de David? 42David mismo declara en el libro de los Salmos:

»“Dijo el Señor a mi Señor:

‘Siéntate a mi derecha,

43hasta que ponga a tus enemigos

por debajo de tus pies’ ”.20:43 Sal 110:1.

44David lo llama “Señor”. ¿Cómo puede entonces ser su descendiente?

45Mientras todo el pueblo lo escuchaba, Jesús dijo a sus discípulos:

46—Cuídense de los maestros de la Ley. Les gusta pasearse con ropas ostentosas y les encanta que los saluden en las plazas, ocupar los primeros asientos en las sinagogas y los lugares de honor en los banquetes. 47Se apoderan de los bienes de las viudas y a la vez hacen largas plegarias para impresionar a los demás. Estos recibirán peor castigo.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 20:1-47

Pi cachajpi shamushcatami Jesusta tapushcacuna

(Mat 21:23-27; Mar 11:27-33)

1Jesús shuj punlla Diospaj huasipi, alli huillaita huillashpa yachachicujpimi, curacunata mandajcunapish, Mandashcata yachachijcunapish, cunaj yuyajcunapish chayarcacuna. 2Paicunaca:

—¿Pitaj caicunataca rurachicun? ¿Pitaj Cantaca cashna rurachun cacharca?— nishpa tapurcacuna.

3Shina nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Ñucapish cancunata shuj shimillata tapusha. Chaitaca cutichinami canguichij. 4Bautiźaj Juan bautiźachunca, ¿Dioschu, mana cashpaca runacunallachu cachashca canga?— nircami.

5Chashna nijpi, paicunapura parlanacushpaca cashnami nircacuna:

—¿Ima nishuntaj? “Juantaca Diosmi cachashca” nijpica, shinashpaca: “¿Ima nishpataj pai huillashcataca mana crircanguichij?” ningami. 6“Runacunallami cachashca” nijpipish, tucuicunami Juantaca, Dios cachashca huillaj cashcata crincuna. Chashna nijpica, ñucanchijtaca rumicunahuan shitashpamari huañuchingacuna— ninacurcacunami.

7Chashna ninacushpaca:

—Imatajshiari, pi cachashca cashcata mana yachanchijchu— nircacunami.

8Chashna nijpimi, Jesusca:

—Shinashpaca, Ñucapish pi mandajpi cashna rurashcataca mana huillashachu— nircami.

Chacarerocunahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 21:33-44; Mar 12:1-11)

9Chashna nishca qʼuipami, Jesusca tucui chaipi cajcunamanca yuyachij cai parlota, cashna parlarca:

—Shuj runaca, uvas chagrata tarpushpami, shuj chacarerocunaman mingashpa unaicama rirca. 10Uvasta pallana punllacuna ña chayamujpica, chai chagrayujca pai japina cashcata chaupimuchunmi paipaj servijcunataca, chagrajcunapajman cacharca. Ashtahuanpish chagracuj runacunaca chagrayuj cachashca runacuna chayamujpica, macashpa, chushaj maquitami tigrachishpa cacharcacuna. 11Chai huashaca chagrayujca, cutinmi shujtaj servijta cacharca. Chai runatapish macashpa, pinganayajta rimashpami, chushaj maquillatataj tigrachishpa cacharcacuna. 12Chashna rurajpipish, cutinllatajmi shujtaj servijta cacharca. Ashtahuanpish chagrajcunaca, chai runatapish chugrichishpami, allpamanta llujshichishpa cacharcacuna.

13Tucui chaicunata cachashca qʼuipaca, chagrayujca: “¿Imatataj rurashachu, imamí? Ñuca cʼuyashca churitatajca manchangacunapishchari” nishpami, paita cacharca. 14Paita ricushpacarin chai runacunaca, caishuj chaishujmi: “Riquichij, churitamari cachashca. Paimari cai allpataca japinga. Ñucanchij chaihuan saquiringapaj, paitaca huañuchishunchij” ninacurcacunami. 15Chashna ninacushpaca, uvas chagramanta llujshichishpami huañuchircacuna. Allpayuj shamushpaca, chai huañuchijcunataca, ¿imatashi ruranga? 16Pai shamushpaca, chai runacunataca huañuchishpa, allpatapish shujtajcunamanmari cunga— nircami.

Jesús chashna nijta uyashpaca, mancharishpami:

—¡Ñucanchij chashna tucuchunca, Dios ama munachun!— nircacuna.

17Chashna nijpipish Jesusca, paicunapaj ñahuitataj ricushpami, cashna nirca:

—Dios Quillcachishcapica, ¿ima nishpataj cashna nishcata yuyanguichij?

“Huasita rurajcuna mana alli nishpa shitashca Rumillatajmi,

huasichingapaj callari esquinapi churana Rumi tucushca” ninmi.

18Maijanpish chai Rumipi urmashpaca, pʼaquiringami. Chai Rumi maijanpaj jahuapi urmashpacarin, ñutungami— nircami.

‘Impuestotaca cunallami’ nishcami

(Mat 21:45-46; 22:15-22; Mar 12:12-17)

19Pushaj curacunapish, Mandashcata yachachijcunapish paicunaman uyachishpalla chai yuyachij parlota Jesús parlashcata yachashpami pʼiñarishpa, chai punllallataj japishpa huañuchinata yuyarcacuna. Chashna yuyashpapish shujtajcunata manchashcamantaca, imata mana rurarcacunachu. 20Chaimantami imapipish pandachina yuyaihuan paicunaca, imatapish alli shunguhuan tapuj shina tapuchun, shuj runacunata cacharcacuna. Imapi pandarijpica chaita juchachishpa, llajtata mandajpaj maquipi churangapajmi chashna catirarcacuna. 21Chai runacunaca, cashnami tapurcacuna:

—Yachachij, canca imata nishpapish, yachachishpapish mana pandaringuichu. Mana pipaj ñahuita ricushpalla yachachinguichu. Ashtahuanpish Taita Dios munashca shina, alli causachunmi alli yachachingui. 22Mandashcapica, ¿Cesarman impuestota cuchunlla, ninchu?— nishpami tapurca.

23Ashtahuanpish mana alli yuyaihuan tapushcata yachashpami, Jesusca cashna nirca:

—¿Ñucataca ima nishpataj pandachisha ninguichij? 24Cullquita ricuchichij. ¿Pipaj ñahuitaj, pipaj shutitaj tiyacun?— nijpica:

—Cesarpaj ñahuimi— nircacuna.

25Chashna nijpi:

—Shinashpaca Cesarpaj cashcataca, Cesarman cuichij. Diospaj cashcataca, Diosman cuichigari— nircami.

26Chashna tucuicunapaj ñaupajpi imata tapushpapish, imata mana juchachi tucurcacunachu. Imatapish tapushcata alli huillajpica, achcata mancharishpami upalla carcacuna.

Saduceocunami causarinamanta Jesusta tapushca

(Mat 22:23-33; Mar 12:18-27)

27Huañushcacuna causarinata mana crij, maijan saduceocuna Jesuspajman chayamushpaca, cashnami tapurcacuna:

28—Yachachij, Moisés ñucanchijman quillcashcapica: “Caźarashca shuj runa manaraj huahuayuj tucushpa huañungachari. Saquirishca huarmihuanca, paipaj huauquillataj caźarashpa, huauquipaj randi pai huahuacunayuj tucuchun” nishcami. 29Ñucanchij llajtapica, canchis huauquindijmi tiyarca. Chai canchis huauquindijcunamanta punta huauqui caźarashpaca, manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 30Chashna huañujpica, qʼuipa huauquimi chai huarmihuan caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpami huañurca. 31Chaipish huañujpica, ashtahuan qʼuipa huauquimi, chai huarmillahuantaj caźararca. Paipish manaraj huahuayuj tucushpallatajmi huañurca. Chashnami canchis huauquindijtaj chai huarmihuan caźarashpaca, mana huahuayuj tucushpa huañurcacuna. 32Tucuicunapaj catica, chai huarmipish huañurcami. 33Chashna canchis huauquindijpaj huarmi cashcamantaca, huañushcacuna causarimui punllapica, ¿maijanpaj huarmishi canga?— nircacunami.

34Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Cunan cai causaillapimi cʼaripish, huarmipish caźarancuna. 35Ashtahuanpish huañushcacuna causari punllapica, jahua pachaman rina cajcuna causarishpaca, mana caźarangacunachu, mana caźarachingachu. 36Picunaca, Diospaj huahuacuna cashcamanta, causarishpaca mana cutin huañungacunachu. Angelcuna shinamari canga. 37Illu huañushcacuna causarinamantaca, Moisespish yachachishcatajmari. Rupacuj casha yuramanta Taita Dios rimashcata parlashpaca, Mandaj Diostaca: ‘Abrahampaj, Isaacpaj, Jacobopaj Dios’ ninmari. 38Pai nishca shinaca, Taita Diosca mana huañushcacunapaj Dioschu, causacujcunapaj Diosmari. Paipaj ñaupajpica, tucuicuna causajcunamari— nircami.

39Chashna nijpica Mandashcata yachachij maijancunaca, Jesustaca:

—Yachachij, allitamari ningui— nircacunami.

40Chaimantaca, ña mana imata ashtahuan tapui tucurcacunachu.

¿Cristotaca pipaj Churi cashcatataj yuyanguichij?

(Mat 22:41-46; Mar 12:35-37)

41Jesusllatajmi paicunataca, cashna tapurca:

—¿Ima nishpataj Cristotaca, ‘Davidpaj Churimi’ nincuna? 42Davidllatajmari, Salmos Libropica:

“Mandaj Diosca, Ñuca Aputaca:

‘Ñuca alli ladopi tiyacuilla,

43Canta pʼiñajcunata cambaj chaqui sarunapi Ñuca churangacama’ ” nishca.

44Davidllataj Cristotaca: ‘Ñuca Apu’ nijpica, ¿ima shinataj Cristoca Davidpaj Churi cangari?— nircami.

Mandashcata yachachijcunatami Jesusca sinchita juchachishca

(Mat 23:1-36; Mar 12:38-40; Luc 11:37-54)

45Tucui chaipi cajcuna uyacujpimi, Jesusca Paipaj yachacujcunata cashna nirca:

46—Pajta cancunapish Mandashcata yachachijcuna shina rurasha ninguichijman. Paicunaca, pambata pʼichacuj churanata churarishcami purinata munancuna. Plazacunapi pi tupajpipish, paicunata manchaihuan alabaduchunmi munancuna. Maipi ima jatun micuicunapipish, tandanacuna huasicunapipish punta alli tiyarinapi tiyarinamantaca huañucuncunami. 47Viuda huarmicunapaj huasicunata quichushpa millpujcunami. Chashna rurashpaca, alli ricurij tucungapajmi unaita Diostaca mañaj tucuncuna. Chashna rurajcuna cashcamantaca, paicunatami shujtajcunata yalli jatunta llaquichinga— nircami.