Lucas 16 – NVI & MTDS

Nueva Versión Internacional

Lucas 16:1-31

Parábola del administrador astuto

1Jesús contó otra parábola a sus discípulos: «Un hombre rico tenía un administrador a quien acusaron de derrochar sus bienes. 2Así que lo mandó a llamar y le dijo: “¿Qué es esto que me dicen de ti? Rinde cuentas de tu administración, porque ya no puedes seguir en tu puesto”. 3El administrador reflexionó: “¿Qué voy a hacer ahora que mi amo está por quitarme el puesto? No tengo fuerzas para cavar y me da vergüenza pedir limosna. 4Tengo que asegurarme de que, cuando me echen de la administración, haya gente que me reciba en su casa. ¡Ya sé lo que voy a hacer!”.

5»Llamó entonces a cada uno de los que debían algo a su amo. Al primero le preguntó: “¿Cuánto le debes a mi amo?”. 6“Cien barriles16:6 cien barriles. Lit. cien batos (unos 3,000 l). de aceite”, contestó él. El administrador le dijo: “Toma tu factura, siéntate enseguida y escribe cincuenta”. 7Luego preguntó al segundo: “Y tú, ¿cuánto debes?”. “Cien bultos16:7 cien bultos. Lit. cien coros (unas 30 toneladas). de trigo”, contestó. El administrador le dijo: “Toma tu factura y escribe ochenta”.

8»Pues bien, el amo elogió al administrador deshonesto16:8 administrador deshonesto. Alt. administrador de riquezas mundanas. Lit. administrador de injusticia. por haber actuado con astucia. Es que los de este mundo, en su trato con los que son como ellos, son más astutos que los que han recibido la luz. 9Por eso les digo que se valgan de las riquezas deshonestas para ganar amigos,16:9 se valgan … amigos. Lit. se hagan amigos por medio del dinero de injusticia. a fin de que cuando estas se acaben haya quienes los reciban a ustedes en las viviendas eternas.

10»El que es fiel16:10 fiel. Alt. digno de confianza; también en vv. 11 y 12. en lo poco también lo será en lo mucho; y el que no es honrado16:10 el que no es honrado. Lit. el que es injusto. en lo poco tampoco lo será en lo mucho. 11Por eso, si ustedes no han sido fieles en el uso de las riquezas deshonestas,16:11 las riquezas deshonestas. Lit. el dinero injusto. ¿quién les confiará las verdaderas? 12Y, si con lo ajeno no han sido fieles, ¿quién les dará a ustedes lo que les pertenece?

13»Ningún sirviente puede servir a dos señores, pues menospreciará a uno y amará al otro o querrá mucho a uno y despreciará al otro. Ustedes no pueden servir a la vez a Dios y a las riquezas».

14Oían todo esto los fariseos, a quienes les encantaba el dinero, y se burlaban de Jesús. 15Él les dijo: «Ustedes se justifican ante la gente, pero Dios conoce sus corazones. Dense cuenta de que aquello que la gente tiene en gran estima es detestable delante de Dios.

Otras enseñanzas

16»La Ley y los Profetas se proclamaron hasta Juan. Desde entonces se anuncian las buenas noticias del reino de Dios y todos se esfuerzan por entrar en él.16:16 se esfuerzan por entrar en él. Alt. hacen violencia por entrar en él, o hacen violencia contra él. 17Es más fácil que desaparezcan el cielo y la tierra que caiga una sola tilde de la Ley.

18»Todo el que se divorcia de su esposa y se casa con otra comete adulterio; y el que se casa con la divorciada comete adulterio.

El rico y Lázaro

19»Había un hombre rico que se vestía con púrpura y lino fino, y daba espléndidos banquetes todos los días. 20A la puerta de su casa se tendía un mendigo llamado Lázaro, que estaba cubierto de llagas 21y que hubiera querido llenarse el estómago con lo que caía de la mesa del rico. Hasta los perros se acercaban y le lamían las llagas.

22»Resulta que murió el mendigo y los ángeles se lo llevaron para que estuviera al lado de Abraham. También murió el rico y lo sepultaron. 23En los dominios de la muerte,16:23 los dominios de la muerte. Lit. el Hades. en medio de sus tormentos, el rico levantó los ojos y vio de lejos a Abraham y a Lázaro junto a él. 24Así que alzó la voz y lo llamó: “Padre Abraham, ten compasión de mí y manda a Lázaro que moje la punta del dedo en agua y me refresque la lengua, porque estoy sufriendo mucho en este fuego”. 25Pero Abraham contestó: “Hijo, recuerda que durante tu vida te fue muy bien, mientras que a Lázaro le fue muy mal; pero ahora a él le toca recibir consuelo aquí, y a ti, sufrir mucho. 26Además de eso, hay un gran abismo entre nosotros y ustedes, de modo que los que quieren pasar de aquí para allá no pueden, ni tampoco pueden los de allá para acá”.

27»Él respondió: “Entonces te ruego, padre, que mandes a Lázaro a la casa de mi padre, 28para que advierta a mis cinco hermanos y no vengan ellos también a este lugar de tormento”. 29Pero Abraham contestó: “Ya tienen a Moisés y a los Profetas; ¡que les hagan caso a ellos!”. 30“No les harán caso, padre Abraham —respondió el rico—; en cambio, si se les presentara uno de entre los muertos, entonces sí se arrepentirían”. 31Abraham le dijo: “Si no hacen caso a Moisés y a los Profetas, tampoco se convencerán aunque alguien se levante de entre los muertos”».

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 16:1-31

Millai mayordomohuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

1Jesusca, Paipaj yachacujcunamanca caitapishmi parlarca:

«Shuj charij amomi, shuj mayordomota charirca. Chai mayordomotaca, ‘Amo imalla charishcacunata yanga tucuchicun’ nijtami amoca yachaj chayarca. 2Chaimantami amoca, chai mayordomota cayashpa: “Cantaca, ‘Imatatajshi ruracun’ nijtami uyani. Cunantaj can imalla rurashcata ricuchi. Ña mana ñuca mayordomo cai tucunguichu” nircami. 3Chashna nijpi mayordomoca, paipaj quiquin yuyaillapimi cashna nirirca: ‘Cunanca, ¿imatataj rurashachu, imamí? Ñuca amoca, ña llujshichisha ninca. Allpapipish ña mana imata rurai tucunichu. Mañashpalla micushpa causanatapish pinganayanmari. 4Amo llujshichijpi ñucata llaquishpa huasiman cayachuncuna, shuyai, imallatapish rurasha’ nirircami. 5Chashna nirishpa amoman mañashcata manaraj tigrachij runacunata shuj shujlla cayashpa, punta shamujtaca: “Canca, ¿mashnatataj ñuca amomanca tigrachinaraj cangui?” nirca. 6Shina nijpi: “Patsaj barril aceitemantami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, caipi tiyari. Can cutichina cashcapica, pichca chungallata churai” nirca. 7Cutin chai qʼuipaca, shujtajtami: “Canca ñuca amomanca, ¿mashnatataj cutichinaraj cangui?” nirca. Chashna nijpi: “Ñucaca, patsaj medida trigotami cutichinaraj cani” nijpi: “Shinashpaca, jaica, can cutichina cashcapica, pusaj chungallata churai” nircami. 8Chai millai mayordomo alli yuyarishpa, chashna rurashcata amo yachashpaca, ‘Allitamari rurashca’ nircami. Riquichij, cai pachallata yuyarishpa causajcunarajmi, caishuj chaishujhuan imatapish allita rurangapajca, Diospaj huahuacunata yalli alli yuyaiyujcuna. 9Cai pachapi chingarijlla charishcacunata shujtajcunaman cushpa, achcacunahuan apanacuichij ninimi. Chaimanta chai charinacuna cai pachapi tucurijpica, huiñaita causana jahua pachapimi cancunataca chasquingacuna. 10Ashallahuanpish allita rurajca, achcahuanpish allita rurangami. Cutin ashallahuanpish mana allita rurajca, achcahuanpish mana allitaca rurangallatajmi. 11Chingarijlla charinacunahuan Dios munashca shina mana rurajpica, ¿Diospaj ruranatacarin imapajtaj cancunamanca cungari? 12Mingashcallata charicushpapish, chaihuan cancuna mana allita rurajpica, ¿cancunapajtaj canatacarin imapajtaj cungari? 13Pi servijpish, ishqui amotaca mana servi tucunchu. Shuj amo mandashcataca ruranmanmi, caishuj mandashcataca mana ruranmanchu. Mana cashpaca shuj amotaca cʼuyanmanmi, caishuj amotaca pʼiñanmanmi. Cancunapish chashnallataj charinacunata mirachishpandij, Diosta servishpandijca, mana causai tucunguichijchu» nircami.

14Chashna nijta uyashpaca, cullquinayachij fariseocunaca Jesustaca asircacunami. 15Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

«Cancunami gentecunapaj ñaupajpica, ‘Allimi canchij’ nishpa, alli ricurij tucunguichij. Chashna cajpipish, Taita Diosca cancunapaj shungu imallata yuyacujtaca yachanmari. Cai pachapi “Caimari alli” nishcataca, Taita Diosca millanachinmi.

Dios mandacunta Jesús yachachishcami

16Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcapish Bautiźaj Juan causai punllacamallami carca. Chai qʼuipamantaca, Dios mandacuntami huillai callarishca. Tucuicunami Taita Dios mandacunmanca, ima shinapish yaicushun nicuncuna.

17Jahua pachapish, cai pachapish tucuringallamari. Ashtahuanpish Mandashcamantaca, shuj puntollapish mana yanga saquirishpa, pajtacungallami.

‘Ama shitanacuchun’ yachachishcami

(Mat 19:1-12; Mar 10:1-12)

18Maijanpish paipaj huarmita shitashpa shujtaj huarmihuan caźarashpaca, huainayanllami. Shinallataj pai shitashca huarmihuan caźarajpish huainayanllatajmi.

Charij runamantapish Lazaromantapish parlashcami

19Shuj charij runami tiyarca. Chai charij runaca punllantami sumaj, morado churanallata, ashtahuan alli lino churanallata churarij carca. Micunatapish alli micunallatami micuj carca. 20Shinallataj carachahuan apiyacuj ungushca Lázaro shuti runapishmi tiyarca. Chai huajcha runaca, chai charij runapaj huasi pungupimi shitashca sirij carca. 21Chai huajcha runaca, ‘Charij runa micucushpa pambapi urmachishcallatapish micushapishchari’ nishpami, chaipi tiyaj carca. Chashna tiyacujpica allcucuna shamushpami, carachata lambij carca. 22Chai mañaj runaca, chashna causacushpaca huañurcami. Huañujpica angelcuna shamushpa, ñaupa yaya Abrahampaj cʼuchumanmi pusharca. Shinallataj charij runapish huañujpica pambarcacunami. 23Chai charij runaca Hadesman rishpa, jatun nanaihuan llaquipi cashpa, huichilla ricushpami Abrahamtapish, Lázaro paipaj cʼuchupi tiyacujtapish ricurca. 24Chaimantaca, cashnami caparirca: “Yaya Abraham, ñucata llaquihuaiari. Yacupi dedota shutuchishpa ñuca cʼallullatapish chiriyachichun, Lazarota cachapai. Ñucaca caitaj ninapica, jatun llaqui nanaitamari apacuni” nircami. 25Chashna caparijpipish, Abrahamca cashnami nirca: “Huahua, yuyariari. Canca causaipica, achca charinacunayujmi carcangui. Cunanca, jatun llaquipimari cangui. Lazaroca, causaipica llaquillatami charirca. Cunan caipica cushicushpamari causacun. 26Chashna cajpipish ñucanchijpajmanta cancunapajman, cancunapajmanta ñucanchijpajman chʼimbangapajca, shuj jatun huaicumari tiyan. Chashna cajpimi, chaimanta caiman shamusha nishpapish, maita mana shamui tucuncuna. Caimanta chaiman risha nishpapish, maita mana chʼimbaipajchu” nircami. 27Chashna nijpimi, charij runaca: “Yayito, shinashpaca Lazarota ñuca yayapaj huasiman cachapai. 28Chaipica, pichca huauquicunatamari charini. Paicunapish caitaj llaquiman ama shamuchun, huillaj cachapaiari” nircami. 29Chashna nijpi Abrahamca: “Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna Quillcashcatapish charincunamari. Paicunata uyangacunatajchari” nircami. 30Chashna nijpica, charij runaca: “Ari, yaya Abraham, chaicunata uyashpapish mana yuyaringacunachu. Huañushcacunamanta maijan causarishpa, paicunaman huillagrijpitajcarinpish cutiringacunamari” nircami. 31Shina nijpipish Abrahamca: “Moisés Mandashcatapish, Dios ima nishcata huillajcuna huillashcatapish mana uyashpaca, huañushcamanta pi causarishpa huillagrijpipish mana uyangacunachu” nircami» nishpami parlarca.