Las ofrendas del Señor
1El Señor ordenó a Moisés 2que dijera a Aarón y a sus hijos: «Traten con mucho respeto las ofrendas sagradas que me consagran los israelitas, para no profanar mi santo nombre. Yo soy el Señor».
3También ordenó decirles: «Si alguno de los descendientes de Aarón está ritualmente impuro y se acerca a las ofrendas que los israelitas consagran al Señor, será eliminado de mi presencia. Yo soy el Señor.
4»Si un descendiente de Aarón padece de alguna enfermedad infecciosa en la piel o de algún flujo inusual en el cuerpo, deberá abstenerse de comer de las ofrendas sagradas hasta que se purifique. Cualquiera que toque un objeto contaminado por el contacto con un cadáver, o que tenga derrame de semen, 5o que toque algún animal u hombre impuros, cualquiera que sea la impureza, 6quedará impuro hasta el anochecer. Por tanto, se abstendrá de comer de las ofrendas sagradas. Lavará su cuerpo con agua 7y al ponerse el sol quedará puro. Después de esto podrá comer de las ofrendas sagradas, porque son su alimento. 8No deberá comer nada que sea hallado muerto o despedazado por las fieras, pues de lo contrario quedará impuro. Yo soy el Señor.
9»Los sacerdotes obedecerán lo que he ordenado, y así no pecarán ni sufrirán la muerte por haber profanado las ofrendas. Yo soy el Señor, que consagro para mí a los sacerdotes.
10»Nadie ajeno a la familia sacerdotal comerá de las ofrendas sagradas, ni tampoco comerá de ellas ningún huésped del sacerdote ni su jornalero. 11Pero sí podrá comer de ellas el esclavo comprado por un sacerdote, y el esclavo nacido en su casa. 12Si la hija de un sacerdote se casa con alguien que no sea sacerdote, no podrá comer de las contribuciones sagradas. 13Pero si queda viuda o divorciada y sin haber tenido hijos regresa a la casa de su padre como cuando era soltera, entonces sí podrá comer del alimento de su padre. Pero nadie ajeno a la familia sacerdotal está autorizado para comerlo.
14»Si involuntariamente alguien come de una ofrenda sagrada, deberá restituir la ofrenda al sacerdote y añadirle una quinta parte de su valor.
15»No deberán los sacerdotes profanar las ofrendas sagradas que los israelitas presentan al Señor, 16porque al permitir que las coman harán recaer sobre sí mismos un pecado que requiere un sacrificio por la culpa. Yo soy el Señor, que los consagro para mí».
Sacrificios inaceptables
17El Señor ordenó a Moisés 18que dijera a Aarón, a sus hijos y a todos los israelitas: «Si alguno de ustedes, sea israelita o extranjero residente en Israel, presenta un holocausto al Señor para cumplir una promesa, o como ofrenda voluntaria, 19para que sea aceptado deberá presentar un macho sin defecto de entre el ganado vacuno, ovino o cabrío. 20No presenten ningún animal que tenga algún defecto, porque no se les aceptará. 21Si alguien, para cumplir una promesa especial o como ofrenda voluntaria, presenta al Señor ganado vacuno u ovino como sacrificio de comunión, para que el animal sea aceptado no deberá tener ningún defecto. 22No deberán presentarle al Señor, como ofrenda puesta al fuego, animales ciegos, cojos, mutilados, llagados, sarnosos ni con llagas supurantes. No ofrecerán en el altar ningún animal así. 23Podrán presentar como ofrenda voluntaria una res o una oveja deforme o enana, pero tal ofrenda no será aceptada en cumplimiento de una promesa. 24No ofrecerán al Señor ningún animal con los testículos lastimados, magullados, cortados o arrancados. No harán esto en su tierra. 25No recibirán de manos de un extranjero animales así, para ofrecerlos como alimento del Dios de ustedes. No se les aceptarán porque son deformes y tienen defectos».
26El Señor dijo a Moisés: 27«Cuando nazca un ternero, un cordero o un cabrito, se quedará con su madre durante siete días. Del octavo día en adelante será aceptable al Señor como ofrenda puesta al fuego. 28No degollarán el mismo día una vaca o una oveja con su cría.
29»Cuando sacrifiquen una ofrenda de acción de gracias al Señor, háganlo de tal modo que les sea aceptada. 30Deberá comerse ese mismo día, sin dejar nada para el siguiente. Yo soy el Señor.
31»Obedezcan mis mandamientos y pónganlos por obra. Yo soy el Señor. 32No profanen mi santo nombre, sino reconózcanme como santo en medio de los israelitas. Yo soy el Señor, que los consagra para mí. 33Yo los saqué de Egipto para ser su Dios. Yo soy el Señor».
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Spune‑le lui Aaron și fiilor săi să aibă respect față de lucrurile sfinte care‑Mi sunt închinate de către fiii lui Israel și să nu batjocorească astfel Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.
3Să le spui: «De‑a lungul generațiilor voastre, dacă vreun bărbat din sămânța voastră se va apropia de lucrurile sfinte, pe care fiii lui Israel le închină Domnului, având pe el o necurăție, atunci sufletul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul.
4Niciun bărbat din sămânța lui Aaron, care va avea o rană infecțioasă4 Vezi nota de la 13:2. sau care va suferi de vreo scurgere, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Oricine va atinge vreun lucru care a devenit necurat din cauza unui trup mort sau a unui bărbat care a avut o scurgere de sămânță, 5oricine va atinge vreun animal care mișună, prin care se poate ajunge necurat, sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăția lui, 6acela care va atinge un astfel de lucru va fi necurat până seara. Să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu‑și va spăla trupul cu apă. 7La asfințitul soarelui va fi curat. După aceea va putea mânca din lucrurile sfinte, căci acestea sunt hrana sa. 8Să nu mănânce din cadavrul unui animal sau dintr‑un animal sfâșiat de fiare, ca să nu ajungă necurat. Eu sunt Domnul.
9Preoții să păzească îndatoririle față de Mine ca să nu se încarce cu păcat și să moară din cauză că le‑au necinstit. Eu sunt Domnul Care îi sfințesc9 Vezi nota de la 8:10..
10Niciun om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici peregrinul și nici cel angajat de preot ca zilier să nu mănânce din lucrurile sfinte. 11Dar dacă preotul își va cumpăra un rob cu argintul său, acesta va putea să le mănânce. De asemenea, cei născuți în casa acestuia vor putea să mănânce din hrana lui. 12Dacă fiica unui preot se va căsători cu un bărbat care nu este preot, ea nu va putea mânca din contribuțiile sfinte. 13Dar fiica unui preot care a rămas văduvă sau care este divorțată neavând copii și care s‑a întors în casa tatălui ei ca în tinerețe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă niciun om care nu este preot să nu o mănânce.
14Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să‑și dea seama, atunci el va trebui să dea preotului prețul lucrului sfânt și să adauge încă o cincime la el. 15Preoții să nu întineze lucrurile sfinte pe care fiii lui Israel le aduc Domnului, 16dându‑le voie acestora să mănânce din ele, fiindcă ar aduce asupra lor o nelegiuire de care s‑ar face vinovați. Căci Eu sunt Domnul Care îi sfințesc.»“
Jertfele să fie fără meteahnă
17Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 18„Vorbește‑le lui Aaron, fiilor săi și tuturor fiilor lui Israel și spune‑le: «Toți bărbații din Casa lui Israel sau dintre străinii din Israel care își vor aduce ofranda ca jertfă pentru împlinirea jurămintelor lor sau ca daruri de bunăvoie, pe care ei le aduc Domnului ca ardere‑de‑tot, 19să ia un mascul fără meteahnă dintre vite, oi sau capre, după cum doresc, și să‑l jertfească. 20Să nu aduceți nicio jertfă care are vreun cusur, pentru că nu va fi primită de la voi. 21Când cineva va aduce Domnului o jertfă de pace21 Vezi nota de la 3:1. pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca dar de bunăvoie, din cireadă sau din turmă, aceasta să fie fără meteahnă pentru a fi primită. Să nu aibă niciun cusur. 22Cele oarbe, lovite, mutilate, cele care au vreo scurgere, eczeme sau râie să nu le jertfiți Domnului și să nu le puneți pe altar ca jertfe mistuite de foc pentru Domnul. 23Pentru un dar de bunăvoie veți putea aduce un bou23 Putea fi atât mascul, cât și femelă. sau un miel care au un mădular mai lung sau mai scurt, însă ca jertfă pentru împlinirea unui jurământ, el nu va fi primit. 24Orice animal care are vreo parte lovită, zdrobită, sfâșiată sau tăiată să nu‑l jertfiți Domnului. Să nu aduceți asemenea jertfe în țara voastră 25și să nu primiți vreun astfel de animal de la un străin pentru a‑l aduce ca hrană Dumnezeului vostru. Fiindcă sunt mutilate și au cusur, ele nu vor fi primite de la voi.»“
26Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 27„Când se naște un vițel, un miel sau un ied, aceștia trebuie să rămână șapte zile cu mama lor, după care, începând cu ziua a opta, pot fi primiți ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 28Vaca, oaia sau capra să nu le înjunghiați în aceeași zi cu fătul lor.
29Când veți aduce o jertfă de mulțumire pentru Domnul, să o jertfiți în așa fel încât să fie primită de la voi. 30Să fie mâncată în aceeași zi; să nu lăsați nimic din ea până dimineață. Eu sunt Domnul.
31Să păziți poruncile Mele și să le împliniți. Eu sunt Domnul. 32Să nu batjocoriți Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfințit în mijlocul fiilor lui Israel. Eu sunt Domnul Care vă sfințesc, 33Eu, Cel Care v‑am scos din țara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul.“
