Juan 21 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

Juan 21:1-25

Jesús y la pesca milagrosa

1Después de esto Jesús se apareció de nuevo a sus discípulos, junto al lago de Tiberíades.21:1 Es decir, el lago de Galilea. Sucedió de esta manera: 2Estaban juntos Simón Pedro, Tomás, al que apodaban el Gemelo,21:2 apodaban el Gemelo. Lit. llamaban Dídimos. Natanael, el de Caná de Galilea, los hijos de Zebedeo y otros dos discípulos.

3—Me voy a pescar —dijo Simón Pedro.

—Nos vamos contigo —contestaron ellos.

Salieron, pues, de allí y se embarcaron, pero esa noche no pescaron nada.

4Al despuntar el alba, Jesús se hizo presente en la orilla, pero los discípulos no se dieron cuenta de que era él.

5—Muchachos, ¿tienen algo de comer? —preguntó Jesús.

—No —respondieron ellos.

6Entonces Jesús dijo:

—Tiren la red a la derecha de la barca y pescarán algo.

Así lo hicieron y era tal la cantidad de pescados que ya no podían sacar la red.

7—¡Es el Señor! —dijo a Pedro el discípulo a quien Jesús amaba.

Tan pronto como Simón Pedro le oyó decir: «Es el Señor», se puso la ropa, pues estaba semidesnudo, y se tiró al agua. 8Los otros discípulos lo siguieron en la barca, arrastrando la red llena de pescados, pues estaban a escasos cien metros21:8 a escasos cien metros. Lit. a unos doscientos codos. de la playa. 9Al desembarcar, vieron unas brasas con un pescado encima y un pan.

10—Traigan algunos de los pescados que acaban de sacar —dijo Jesús.

11Simón Pedro subió a bordo y arrastró hasta la playa la red, la cual estaba llena de pescados de buen tamaño. Eran ciento cincuenta y tres, pero a pesar de ser tantos la red no se rompió.

12—Vengan a desayunar —dijo Jesús.

Ninguno de los discípulos se atrevía a preguntarle: «¿Quién eres tú?», porque sabían que era el Señor. 13Jesús se acercó, tomó el pan y se lo dio a ellos e hizo lo mismo con el pescado. 14Esta fue la tercera vez que Jesús se apareció a sus discípulos después de haber resucitado.

Jesús restituye a Pedro

15Cuando terminaron de desayunar, Jesús preguntó a Simón Pedro:

—Simón, hijo de Juan, ¿me amas más que estos?

—Sí, Señor, tú sabes que te quiero —contestó Pedro.

—Apacienta mis corderos —dijo Jesús.

16Y volvió a preguntarle:

—Simón, hijo de Juan, ¿me amas?

Pedro respondió:

—Sí, Señor, tú sabes que te quiero.

Y Jesús le dijo:

—Cuida de mis ovejas.

17Por tercera vez Jesús preguntó:

—Simón, hijo de Juan, ¿me quieres?

A Pedro le dolió que por tercera vez Jesús le hubiera preguntado: «¿Me quieres?». Así que dijo:

—Señor, tú lo sabes todo; tú sabes que te quiero.

—Apacienta mis ovejas —dijo Jesús—. 18Cuando eras más joven te vestías tú mismo e ibas adonde querías. Pero te aseguro que cuando seas viejo, extenderás las manos y otro te vestirá y te llevará adonde no quieras ir.

19Esto dijo Jesús para dar a entender la clase de muerte con que Pedro glorificaría a Dios. Después de eso, añadió:

—¡Sígueme!

20Al volverse, Pedro vio que los seguía el discípulo a quien Jesús amaba, el mismo que en la cena se había reclinado sobre Jesús y había dicho: «Señor, ¿quién es el que va a traicionarte?». 21Al verlo, Pedro preguntó:

—Señor, ¿y este qué?

22Jesús dijo:

—Si quiero que él permanezca vivo hasta que yo vuelva, ¿a ti qué? Tú solo sígueme.

23Por este motivo corrió entre los hermanos el rumor de que aquel discípulo no moriría. Pero Jesús no dijo que no moriría, sino solamente: «Si quiero que él permanezca vivo hasta que yo vuelva, ¿a ti qué?».

24Este es el discípulo que da testimonio de estas cosas y las escribió. Y estamos convencidos de que su testimonio es verídico.

25Jesús hizo también muchas otras cosas, tantas que, si se escribiera cada una de ellas, pienso que los libros escritos no cabrían en el mundo entero.

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 21:1-25

Isus li Se arată câtorva ucenici la Marea Tiberiadei

1După aceea, Isus li S‑a arătat din nou ucenicilor, la Marea Tiberiadei1 Vezi nota de la 6:1.. El S‑a arătat astfel: 2Simon Petru, Toma – cel numit „Didymos“2 Vezi nota de la 11:16. –, Natanael din Cana Galileei, fiii2 Iacov și Ioan. lui Zebedei și alți doi dintre ucenicii lui Isus, erau împreună.

3Simon Petru le‑a zis:

– Mă duc să pescuiesc.

Ei i‑au zis:

– Venim și noi cu tine.

Au ieșit și s‑au urcat într‑o barcă, dar în noaptea aceea n‑au prins nimic.

4Când se făcuse deja dimineață, Isus stătea pe țărm. Ucenicii însă nu știau că este Isus.

5El le‑a zis:

– Copilași, nu aveți ceva pește de mâncare?

Ei I‑au răspuns:

– Nu.

6El le‑a zis:

– Aruncați năvodul în partea dreaptă a bărcii și veți găsi!

L‑au aruncat și nu l‑au mai putut trage din cauza mulțimii peștilor.

7Atunci ucenicul pe care‑l iubea Isus7 Vezi 21:24. i‑a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Auzind că este Domnul, Simon Petru și‑a pus haina pe el, pentru că era dezbrăcat, și s‑a aruncat în mare. 8Ceilalți ucenici au venit cu barca, trăgând năvodul cu pești, căci nu era departe de țărm, cam la două sute de coți8 Aproximativ 100 m. doar. 9Când au coborât pe uscat, au văzut un foc de cărbuni, pește pus deasupra și pâine.

10Isus le‑a zis:

– Aduceți din peștii pe care i‑ați prins acum!

11Simon Petru s‑a urcat în barcă și a tras năvodul la țărm, plin cu o sută cincizeci și trei de pești mari. Deși erau atât de mulți, năvodul nu s‑a rupt.

12Isus le‑a zis:

– Veniți și luați micul dejun!

Niciunul dintre ucenici nu îndrăznea să‑L întrebe: „Cine ești?“, pentru că știau că este Domnul. 13Isus S‑a apropiat, a luat pâinea și le‑a dat‑o. La fel a făcut și cu peștele. 14Aceasta era deja a treia oară când Isus li Se arăta ucenicilor Săi după ce fusese înviat dintre cei morți.

Isus și Petru

15După ce au luat micul dejun, Isus l‑a întrebat pe Simon Petru:

– Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?

El I‑a răspuns:

– Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc!

Isus i‑a zis:

– Paște mieii Mei!

16L‑a întrebat din nou, a doua oară:

– Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?

El I‑a răspuns:

– Da, Doamne, Tu știi că Te iubesc!

Isus i‑a zis:

– Păstorește oile Mele!

17L‑a întrebat a treia oară:

– Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?

Petru s‑a întristat pentru că‑i zisese a treia oară: „Mă iubești?“ și I‑a răspuns:

– Doamne, Tu le știi pe toate, Tu știi că Te iubesc!

Isus i‑a zis:

– Paște oile Mele! 18Adevărat, adevărat îți spun că, atunci când erai mai tânăr, tu însuți te încingeai și mergeai unde voiai. Însă, când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altcineva te va încinge și te va duce unde nu vei voi.

19A spus acestea ca să arate cu ce fel de moarte Îl va proslăvi Petru pe Dumnezeu.

Apoi i‑a zis:

– Urmează‑Mă!

Isus și ucenicul iubit

20Petru s‑a întors și l‑a văzut venind după ei pe ucenicul pe care‑l iubea Isus20 Vezi 21:24., acela care, la cină, se rezemase pe pieptul20 Vezi nota de la 13:23. lui Isus și‑L întrebase: „Doamne, cine este cel ce Te va trăda?“

21Văzându‑l, Petru L‑a întrebat pe Isus:

– Doamne, dar cu acesta ce va fi?

22Isus i‑a răspuns:

– Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine?! Tu urmează‑Mă!

23Din cauza aceasta s‑a răspândit zvonul printre frați că acel ucenic nu va muri. Dar Isus nu‑i spusese că nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până vin Eu, ce te privește pe tine?!“

24Acesta este ucenicul care mărturisește cu privire la aceste lucruri și care a scris aceste lucruri. Și știm că mărturia lui este adevărată.

25Mai sunt multe alte lucruri pe care le‑a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar lumea însăși n‑ar fi avut loc pentru cărțile care s‑ar fi scris.