Hebreos 3 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

Hebreos 3:1-19

Jesús, superior a Moisés

1Por lo tanto, hermanos, ustedes que han sido santificados y que tienen parte en el mismo llamamiento celestial, fijen su atención en Jesús, el apóstol y sumo sacerdote de la fe que confesamos. 2Él fue fiel al que lo nombró, como lo fue también Moisés en toda la casa de Dios. 3De hecho, Jesús ha sido estimado digno de mayor honor que Moisés, así como el constructor de una casa recibe mayor honor que la casa misma. 4Porque toda casa tiene su constructor, pero el constructor de todo es Dios. 5Moisés fue fiel como siervo sobre toda la casa de Dios para dar testimonio de lo que Dios diría en el futuro. 6Cristo, en cambio, es fiel como Hijo al frente de la casa de Dios. Y esa casa somos nosotros, siempre y cuando mantengamos3:6 mantengamos. Var. mantengamos firme hasta el fin. nuestra confianza y la esperanza que nos enorgullece.

Advertencia contra la incredulidad

7Por eso, como dice el Espíritu Santo:

«Si ustedes oyen hoy su voz,

8no endurezcan sus corazones3:8 corazones. En la Biblia, corazón se usa para designar el asiento de las emociones, pensamientos y voluntad, es decir, el proceso de toma de decisiones del ser humano.

como sucedió en la rebelión,

en aquel día de prueba en el desierto.

9Allí sus antepasados me tentaron y me pusieron a prueba,

a pesar de haber visto mis obras cuarenta años.

10Por eso me enojé con aquella generación

y dije: “Siempre se alejan de mí3:10 Siempre se alejan de mí. Lit. su corazón siempre se extravía.

y no reconocen mis caminos”.

11Así que, en mi enojo, hice este juramento:

“Jamás entrarán en mi reposo”».3:11 Sal 95:7-11.

12Cuídense, hermanos, de que ninguno de ustedes tenga un corazón pecaminoso e incrédulo que los haga apartarse del Dios vivo. 13Más bien, mientras dure ese «hoy», anímense unos a otros cada día, para que ninguno de ustedes se endurezca por el engaño del pecado. 14Hemos llegado a tener parte con Cristo, si en verdad mantenemos firme hasta el fin la confianza que tuvimos al principio. 15Como se acaba de decir:

«Si ustedes oyen hoy su voz,

no endurezcan sus corazones

como sucedió en la rebelión».3:15 Sal 95:7,8.

16Ahora bien, ¿quiénes fueron los que oyeron y se rebelaron? ¿No fueron acaso todos los que salieron de Egipto guiados por Moisés? 17¿Y con quiénes se enojó Dios durante cuarenta años? ¿No fue acaso con los que pecaron, los cuales cayeron muertos en el desierto? 18¿Y a quiénes juró Dios que jamás entrarían en su reposo, sino a los que desobedecieron?3:18 los que desobedecieron. Alt. los que no creyeron. 19Como podemos ver, no pudieron entrar por causa de su incredulidad.

Nouă Traducere În Limba Română

Evrei 3:1-19

Isus, superior lui Moise

1De aceea, frați sfinți, părtași la chemarea cerească, uitați‑vă cu atenție la Isus, Apostolul și Marele Preot al mărturisirii noastre, 2Care a fost credincios Celui Ce L‑a desemnat, așa cum și Moise a fost credincios în toată Casa Lui. 3Căci El a fost găsit vrednic de o slavă mai mare decât a lui Moise, așa cum constructorul unei case are cu mult mai multă cinste decât casa însăși. 4Căci orice casă este construită de cineva, însă Cel Ce le‑a construit pe toate este Dumnezeu. 5Moise, într-adevăr, a fost credincios ca slujitor în toată Casa lui Dumnezeu, fiind o mărturie despre lucrurile care urmau să fie spuse, 6dar Cristos a fost credincios ca Fiu peste Casa lui Dumnezeu. Iar Casa Lui suntem noi, dacă într-adevăr ținem cu tărie încrederea și speranța cu care ne lăudăm.6 Lit.: încrederea și lauda speranței. Unele mss redau: ținem într-adevăr cu tărie până la sfârșit încrederea și lauda speranței.

Avertizare împotriva necredinței

7De aceea, așa cum spune Duhul Sfânt:

„Astăzi, dacă auziți glasul Lui,

8nu vă împietriți inimile,

ca în ziua răzvrătirii,

ca în ziua încercării în pustie,

9unde strămoșii9 Lit.: tații. voștri M‑au pus la încercare,

M‑au ispitit și Mi‑au văzut lucrările

10timp de patruzeci de ani!

De aceea M‑am mâniat pe generația aceasta

și am zis: «Ei întotdeauna se rătăcesc în inima lor.

N‑au cunoscut căile Mele.»

11Așa că am jurat în mânia Mea:

«Nu vor intra în odihna Mea!»“11 Vezi Ps. 95:7-11.

12Fiți atenți, fraților, ca nu cumva vreunul dintre voi să aibă o inimă rea, necredincioasă, care să‑l depărteze de Dumnezeul cel Viu, 13ci îndemnați‑vă unul pe altul în fiecare zi, cât timp se zice „astăzi“, astfel încât niciunul dintre voi să nu se împietrească prin înșelăciunea păcatului. 14Căci am devenit părtași ai lui Cristos dacă într-adevăr ținem cu fermitate până la sfârșit convingerea noastră de la început, 15în timp ce se zice:

„Astăzi, dacă auziți glasul Lui,

nu vă împietriți inimile

ca în ziua răzvrătirii.“15 Vezi Ps. 95:7-8.

16Căci cine au fost cei ce au auzit și s‑au răzvrătit? Nu toți cei ce au ieșit din Egipt prin Moise? 17Și pe cine S‑a mâniat El timp de patruzeci de ani? Nu pe cei care au păcătuit și ale căror trupuri moarte au căzut în pustie? 18Cui a jurat El că nu vor intra în odihna Lui, dacă nu celor care nu au ascultat? 19Vedem așadar că ei n‑au putut să intre din cauza necredinței.