Amós 5 – NVI & NTLR

Nueva Versión Internacional

Amós 5:1-27

Advertencias y lamentos

1Escuchen, israelitas, esta palabra, este canto fúnebre que por ustedes entono:

2«Ha caído la virginal Israel

y no volverá a levantarse;

abandonada en su propia tierra,

no hay quien la levante».

3Así dice el Señor y Dios al reino de Israel:

«La ciudad que salía a la guerra con mil hombres

se quedará solo con cien

y la que salía con cien

se quedará solo con diez».

4Así dice el Señor a Israel:

«¡Búsquenme y vivirán!

5Pero no busquen a Betel,

ni vayan a Guilgal,

ni pasen a Berseba;

porque Guilgal será llevada cautiva

y Betel, reducida a la nada».5:5 nada. Lit. aven, que es una posible referencia a Betel Avén, que significa casa de maldad, un nombre despectivo dado a Betel, que significa casa de Dios; véase Os 4:15.

6¡Busquen al Señor y vivirán!,

no sea que él caiga como fuego

sobre los descendientes de José,

fuego que devore a Betel

sin que haya quien lo apague.

7Ustedes convierten el derecho en amargura

y echan por tierra la justicia.

8El que hizo las Pléyades y el Orión,

convierte en aurora las densas tinieblas

y oscurece el día hasta convertirlo en noche.

Él convoca las aguas del mar

y las derrama sobre la tierra.

¡Su nombre es el Señor!

9Él trae una destrucción repentina sobre la fortaleza

y sobre la plaza fuerte, destrucción.

10Ustedes odian al que defiende la justicia en el tribunal

y detestan al que dice la verdad.

11Por eso, como oprimen a los pobres

y les exigen un impuesto sobre el grano,

no vivirán en las casas de piedra labrada que han construido

ni beberán del vino de los selectos viñedos que han plantado.

12¡Yo sé cuán numerosos son sus delitos,

cuán grandes sus pecados!

Ustedes oprimen al justo, exigen soborno

y en los tribunales atropellan al necesitado.

13Por eso en circunstancias como estas guarda silencio el prudente,

porque estos tiempos son malos.

14Busquen el bien y no el mal, y vivirán;

y así estará con ustedes el Señor Dios de los Ejércitos,

tal como ustedes lo afirman.

15¡Odien el mal y amen el bien!

Establezcan la justicia en los tribunales;

tal vez así el Señor, el Dios de los Ejércitos,

tenga compasión del remanente de José.

16Por eso, así dice el Señor y Dios, el Dios de los Ejércitos:

«En todas las plazas se escucharán lamentos

y gritos de angustia en todas las calles.

Llamarán a duelo a los agricultores

y a los llorones profesionales para hacer lamentación.

17Se escucharán lamentos en todos los viñedos

cuando yo pase en medio de ti»,

dice el Señor.

El día del Señor

18¡Ay de los que suspiran

por el día del Señor!

¿De qué les servirá ese día

si va a ser de oscuridad y no de luz?

19Será como cuando alguien huye de un león

y se le viene encima un oso,

o como cuando al llegar a su casa,

apoya la mano en la pared

y lo muerde una serpiente.

20¿No será el día del Señor de oscuridad y no de luz?

¡Será por cierto sombrío y sin resplandor!

21«Detesto y aborrezco sus fiestas religiosas;

no me agradan sus cultos solemnes.

22Aunque me traigan holocaustos y ofrendas de cereal,

no los aceptaré;

no prestaré atención

a los sacrificios de comunión de novillos cebados.

23Aleja de mí el bullicio de tus canciones;

no quiero oír la música de tus liras.

24Pero ¡que fluya el derecho como las aguas

y la justicia como arroyo inagotable!

25»Casa de Israel, ¿acaso me ofrecieron ustedes sacrificios y ofrendas

durante los cuarenta años en el desierto?

26Ustedes cargaban la imagen de Sicut, su rey,

y también la de Quiyún,

imágenes de esos dioses astrales

que ustedes mismos se han fabricado.

27Por lo tanto, los mandaré al exilio más allá de Damasco»,

dice el Señor, cuyo nombre es Dios de los Ejércitos.

Nouă Traducere În Limba Română

Amos 5:1-27

Chemare la pocăință

1Ascultați cuvântul acesta pe care‑l rostesc cu privire la voi, o cântare de jale pentru Casa lui Israel!

2„A căzut fecioara lui Israel

și nu se va mai ridica!

A fost părăsită în propria‑i țară

și nu este nimeni care s‑o ridice!“

3Căci așa vorbește Stăpânul Domn:

„Cetatea care ieșea cu o mie

va rămâne cu o sută,

iar cea care ieșea cu o sută

va rămâne cu zece pentru Casa lui Israel.“

4Căci așa vorbește Domnul către Casa lui Israel:

„Căutați‑Mă și trăiți!

5Nu căutați Betelul,

nu vă duceți la Ghilgal

și nu treceți la Beer-Șeba,

căci Ghilgalul va merge cu siguranță în captivitate,

iar Betelul va ajunge în nenorocire5 Ebr.: awen; Bet‑Awen (Casa nelegiuirii sau Casa dezastrului) era un nume depreciativ dat Betelului (Casa lui Dumnezeu)..“

6Căutați‑L pe Domnul și trăiți,

ca nu cumva El să treacă prin Casa lui Iosif6 Adică Israel (Regatul de Nord), în care dominant era tribul lui Efraim, unul dintre descendenții lui Iosif; [peste tot în capitol]. ca un foc

și să o mistuie,

fără să fie nimeni în Betel care să stingă focul.

7Voi prefaceți judecata în pelin

și aruncați dreptatea la pământ!

8El însă este Cel Ce a făcut Pleiadele și Orionul,

Cel Ce preface bezna în dimineață

și preschimbă ziua în noapte,

Cel Ce cheamă apele mării

și le varsă pe fața pământului –

Domnul este Numele Lui!

9El aduce într‑o clipă prăpădul peste cel tare

și face să vină devastarea peste fortăreață.

10Ei îl urăsc pe cel ce decide la poartă10 Poarta cetății era locul public unde se rezolvau cazurile civile și penale, echivalentul tribunalelor de astăzi; [peste tot în capitol].

și le este scârbă de cel ce vorbește cu integritate.

11De aceea, pentru că l‑ați călcat în picioare pe cel sărac

și ați luat de la el taxe în grâne,

chiar dacă ați construit case de piatră,

nu veți locui în ele;

chiar dacă ați sădit vii plăcute,

nu veți bea din vinul lor!

12Căci Eu știu cât de multe sunt fărădelegile voastre

și cât de mari sunt păcatele voastre!

Voi îl asupriți pe cel drept, luați mită

și îi nedreptățiți pe cei nevoiași la poarta cetății.

13De aceea, în vremuri ca acestea, cel înțelept rămâne tăcut,

căci sunt vremuri rele.

14Căutați binele, și nu răul,

ca să trăiți!

Astfel Domnul, Dumnezeul Oștirilor,

va fi cu voi, așa cum spuneți că este!

15Urâți răul, iubiți binele

și statorniciți dreptatea la poarta cetății!

Poate că Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Își va arăta bunăvoința

față de rămășița lui Iosif.

16De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Domnul:

„În toate piețele va fi jale

și pe toate ulițele oamenii vor zice: «Vai! Vai!»

Îl vor chema pe plugar la bocet,

iar pe cei ce știu să jelească, îi vor chema la jale.

17În toate viile va fi vaiet,

pentru că Eu voi trece prin mijlocul vostru,“ zice Domnul.

Ziua Domnului

18Vai de cei ce tânjesc după ziua Domnului!

De ce tânjiți după ziua Domnului?

Ea va fi întuneric, și nu lumină!

19Va fi ca un om care fuge din fața unui leu,

dar apoi se întâlnește cu un urs;

la urmă ajunge acasă,

își sprijină mâna de zid,

dar îl mușcă un șarpe.

20Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, și nu lumină,

un întuneric adânc fără pic de licărire?

21„Urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre

și nu pot să sufăr21 Lit.: nu voi mirosi. Este o aluzie la mirosul arderilor‑de‑tot pe care le aduceau în zadar. adunările voastre de sărbătoare.

22Chiar dacă Îmi aduceți arderi‑de‑tot și daruri de mâncare,

nu le voi accepta,

iar la jertfele de pace22 Adesea tradus prin jertfă de comuniune sau jertfă de mulțumire, deoarece poartă și aceste sensuri. din vițeii voștri îngrășați

nu Mă voi uita!

23Depărtați de la Mine sunetul cântecelor voastre!

Nu voi asculta melodia harfelor voastre!

24Ci să curgă judecata ca apele,

și dreptatea – ca un pârâu24 Lit.: ued. Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. care nu seacă niciodată!

25Mi‑ați adus voi jertfe și daruri de mâncare

timp de patruzeci de ani în pustie, Casă a lui Israel?

26Ați purtat pe Sikut, regele vostru,

și pe Chiyun26 Sikut se referă la zeul mesopotamiam Sakkut, vocalizat după modelul termenului șiqquts (urâciune), iar Chiyun (Kaiwamanu) era numele mesopotamiam al planetei Saturn, zeificată., steaua dumnezeului vostru,

chipurile pe care vi le‑ați făcut!26 TM. Sau Ați purtat altarul regelui vostru / și piedestalul idolilor voștri, steaua zeului vostru / pe care l‑ați făcut pentru voi! LXX: Ați purtat altarul lui Moleh / și steaua zeului vostru Refan, idolii lor pe care vi i‑ați făcut!

27De aceea vă voi duce în captivitate dincolo de Damasc!“,

zice Domnul, al Cărui Nume este Dumnezeul Oștirilor.