Últimas palabras de David
1Estas son las últimas palabras de David:
«Mensaje de David, hijo de Isaí,
dulce cantor de Israel;
hombre exaltado por el Altísimo
y ungido por el Dios de Jacob.
2»El Espíritu del Señor habló por medio de mí;
puso sus palabras en mi lengua.
3El Dios de Israel habló,
la Roca de Israel me dijo:
“El que gobierne a la gente con justicia,
el que gobierne en el temor de Dios,
4será como la luz de la aurora
en un amanecer sin nubes,
que tras la lluvia resplandece
para que brote la hierba en la tierra”.
5»Dios ha establecido mi casa;
ha hecho conmigo un pacto eterno,
bien reglamentado y seguro.
Dios hará que brote mi salvación
y que se cumpla todo mi deseo.
6Pero los malvados son como espinos que se desechan;
nadie los toca con la mano.
7Se recogen con un hierro o con el asta de una lanza
y ahí el fuego los consume».
Héroes en el ejército de David
23:8-39 – 1Cr 11:10-41
8Estos son los nombres de los soldados más valientes de David:
Joseb Basébet el tacmonita, que era el principal de los tres más famosos, en una batalla mató con su lanza23:8 mató con su lanza (mss. de LXX; véase 1Cr 11:11); Adino el eznita mató (TM). a ochocientos hombres.
9En segundo lugar estaba Eleazar, hijo de Dodó, el ajojita, que también era uno de los tres más famosos. Estuvo con David cuando desafiaron a los filisteos que se habían concentrado en Pasdamín23:9 en Pasdamín (texto probable; véase 1Cr 11:13); allí (TM). para la batalla. Los israelitas se retiraron, 10pero Eleazar se mantuvo firme y derrotó a tantos filisteos que, por la fatiga, la mano se le quedó pegada a la espada. Aquel día el Señor dio una gran victoria. Las tropas regresaron adonde estaba Eleazar, pero solo para tomar los despojos.
11El tercer valiente era Sama, hijo de Agué, el ararita. En cierta ocasión, los filisteos formaron sus tropas23:11 formaron sus tropas. Alt. se concentraron en Lejí. en un campo sembrado de lentejas. El ejército de Israel huyó ante ellos, 12pero Sama se plantó en medio del campo y lo defendió, derrotando a los filisteos. El Señor les dio una gran victoria.
13En otra ocasión, tres de los treinta más valientes fueron a la cueva de Adulán, donde estaba David. Era el comienzo de la siega y una tropa filistea acampaba en el valle de Refayin. 14David se encontraba en su fortaleza. En ese tiempo había una guarnición filistea en Belén. 15Como David tenía mucha sed, exclamó: «¡Ojalá pudiera yo beber agua del pozo que está a la entrada de Belén!». 16Entonces los tres valientes se metieron en el campamento filisteo, sacaron agua del pozo de Belén y se la llevaron a David. Pero él no quiso beberla, sino que derramó el agua en honor al Señor 17y declaró solemnemente: «¡Que el Señor me libre de beberla! ¡Eso sería como beber la sangre de hombres que han puesto su vida en peligro!». Y no quiso beberla.
Tales hazañas hicieron estos tres héroes.
18Abisay, el hermano de Joab, hijo de Sarvia, estaba al mando de los tres y ganó fama entre ellos. En cierta ocasión, lanza en mano atacó y mató a trescientos hombres. 19Se destacó más que los tres valientes y llegó a ser su comandante, pero no fue contado entre ellos.
20Benaías, hijo de Joyadá, era un guerrero de Cabsel que realizó muchas hazañas. Derrotó a dos de los mejores hombres23:20 dos de los mejores hombres. Alt. los dos [hijos] de Ariel. de Moab y, en otra ocasión, cuando estaba nevando, se metió en una cisterna y mató un león. 21También derrotó a un egipcio de gran estatura. El egipcio empuñaba una lanza, pero Benaías, que no llevaba más que un palo, le arrebató la lanza y lo mató con ella. 22Tales hazañas hizo Benaías, hijo de Joyadá. También él ganó fama como los tres valientes, 23pero no fue contado entre ellos, aunque se destacó más que los treinta valientes. Además, David lo puso al mando de su guardia real.
24Entre los treinta valientes estaban:
Asael, hermano de Joab;
Eljanán, hijo de Dodó, que era de Belén;
25Sama, el jarodita;
Elicá, el jarodita;
26Heles, el paltita;
Irá, hijo de Iqués, el tecoíta;
27Abiezer, el anatotita;
Mebunay, el jusatita;
28Zalmón, el ajojita;
Maray, el netofatita;
29Jéled;23:29 Jéled (mss. hebreos; véase 1Cr 11:30); Jéleb (TM). hijo de Baná, el netofatita;
Itay, hijo de Ribay, que era de Guibeá en el territorio de Benjamín;
30Benaías, el piratonita;
Hiday, que era de los arroyos de Gaas;
31Abí Albón, el arbatita;
Azmávet, el bajurinita;
32Elijaba, el salbonita;
los hijos de Jasén;
Jonatán, hijo de23:32 Jonatán, hijo de (mss. de LXX); Jonatán (TM). 33Sama, el ararita;
Ahían, hijo de Sarar, el ararita;
34Elifelet, hijo de Ajasbay, el macateo;
Elián, hijo de Ajitofel, el guilonita;
35Jezró, que era de Carmel;
Paray, el arbita;
36Igal, hijo de Natán, que era de Sobá;
el hijo de Hagrí;23:36 el hijo de Hagrí (mss. de LXX; véase 1Cr 11:38); Baní el, gadita (TM).
37Sélec, el amonita;
Najaray, el berotita, que fue escudero de Joab, hijo de Sarvia;
38Ira, el itrita;
Gareb, el itrita,
39y Urías, el hitita.
En total fueron treinta y siete.
Ultimele cuvinte ale lui David
1Acestea sunt cele din urmă cuvinte ale lui David:
„Rostirea lui David, fiul lui Ișai,
rostirea omului înălțat de Dumnezeu,
unsul Dumnezeului lui Iacov
și cântărețul plăcut al lui Israel:
2Duhul Domnului vorbește prin mine
și Cuvântul Lui este pe limba mea.
3Dumnezeul lui Israel a vorbit,
Stânca lui Israel mi‑a zis:
«Cel ce stăpânește drept între oameni,
cel ce stăpânește în teamă de Dumnezeu,
4este ca lumina dimineții,
atunci când răsare soarele într‑o dimineață senină;
el seamănă cu razele soarelui după ploaie,
care fac să crească iarba din pământ.»
5Nu este așa Casa mea față de Dumnezeu?
Căci El a încheiat cu mine un legământ veșnic,
bine întocmit în toate privințele și bine păzit.
Nu va face El să răsară din acesta
tot ce este spre mântuirea și bucuria mea?
6Însă ticăloșii sunt toți ca niște spini buni de aruncat,
pe care nu poți să‑i iei cu mâna.
7Oricine îi atinge folosește o unealtă de fier
sau mânerul unei sulițe
și‑i arde pe loc.“
Vitejii lui David
(1 Cron. 11:10-41)
8Acestea sunt numele vitejilor lui David:
Ioșeb-Bașebet8 TM. Textul din 1 Cron. 11:11 conține Iașobeam, probabil o altă variantă a lui Ioșeb-Bașebet., un tahchemonit8 Cel mai probabil o variantă a termenului hacmonit (vezi 1 Cron. 11:11)., era căpetenia conducătorilor.8 Sau: căpetenia celor treizeci. El și‑a învârtit sulița peste opt sute de oameni, pe care i‑a străpuns într‑o singură împrejurare.
9După el era Elazar, fiul lui Dodo, urmașul lui Ahohi. El a fost unul dintre cei trei viteji care, împreună cu David, i‑au înfruntat pe filistenii adunați acolo9 Vezi 1 Cron. 11:13. pentru război, atunci când bărbații lui Israel băteau în retragere. 10El s‑a ridicat și a ucis la filisteni până când i‑a obosit mâna și i‑a rămas înțepenită pe sabie. Domnul a dat o mare victorie în ziua aceea. Poporul s‑a întors la Elazar numai ca să ia prada.
11După el era Șama, fiul hararitului Aghe. Filistenii se strânseseră la Lehi. Acolo se afla o bucată de pământ plină cu linte, și poporul fugea dinaintea filistenilor. 12Însă Șama a stat în mijlocul ogorului, l‑a apărat și i‑a ucis pe filisteni. Și Domnul a dat o mare victorie.
13Trei dintre cele treizeci de căpetenii au coborât și au venit la David, pe vremea secerișului, la peștera Adulam, în timp ce o trupă de filisteni își așezase tabăra în valea Refaim. 14David se afla atunci în fortăreață14 Vezi nota de la 5:17., iar garnizoana filistenilor se afla în Betleem. 15Lui David i s‑a făcut sete și a întrebat: „Cine îmi va aduce apă din puțul de lângă poarta Betleemului?“ 16Cei trei viteji au răzbit prin tabăra filistenilor, au scos apă din puțul de lângă poarta Betleemului și au adus‑o cu bine la David. Însă David n‑a vrut s‑o bea, ci a vărsat‑o înaintea Domnului, 17zicând: „Departe de mine, Doamne, să fac lucrul acesta! Să beau eu sângele bărbaților care și‑au pus viața în pericol?“ Și n‑a vrut s‑o bea. Astfel de isprăvi făceau cei trei viteji.
18Abișai, fratele lui Ioab, fiul Țeruiei, era căpetenia celor trei. El și‑a învârtit sulița peste trei sute de oameni, străpungându‑i. Și astfel el și‑a făcut un nume alături de cei trei. 19Era respectat de către19 Sau: Era mai respectat decât. cei trei.19 Sau: treizeci. El le‑a fost căpetenie, însă n‑a ajuns mai presus decât cei trei.
20Benaia, fiul lui Iehoiada, era un viteaz din Kabțeel care a făcut mari isprăvi. El i‑a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel din Moab20 Lit.: a ucis pe doi ai lui Ariel al Moabului. LXX: i‑a ucis pe cei doi fii ai lui Ariel al Moabului.. El s‑a coborât și a omorât un leu în mijlocul unui puț20 Vezi nota de la 3:26., într‑o zi cu zăpadă.20 Sau: ninsoare. 21El a ucis un egiptean impresionant. Egipteanul avea în mână o suliță. Benaia a coborât împotriva lui cu un toiag, a smuls sulița din mâna egipteanului și l‑a ucis cu propria lui suliță. 22Astfel de isprăvi făcea Benaia, fiul lui Iehoiada, făcându‑și un nume alături de cei trei viteji. 23Era respectat mai mult între23 Sau: decât. cei treizeci, dar n‑a ajuns între cei trei. David l‑a pus în garda sa personală.
24Dintre cei treizeci făceau parte:
Asael, fratele lui Ioab;
Elhanan, fiul lui Dodo din Betleem;
25haroditul Șama;
haroditul Elika;
26paltitul Heleț;
Ira, fiul tekoanitului Icheș;
27Abiezer din Anatot;
hușatitul Mebunai;
28ahohitul Țalmon;
netofatitul Maharai;
29Heled, fiul netofatitului Baana;
Itai, fiul lui Ribai, din Ghiva fiilor lui Beniamin;
30piratonitul Benaia;
Hidai din uedurile30 Uedul este o vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Gaaș;
31arbatitul Abi‑Albon;
barhumitul Azmavet;
32șaalbonitul Eliahba;
fiii lui Iașen;
Ionatan, 33fiul hararitului Șama;
Ahiam, fiul hararitului Șarar;
34Elifelet, fiul maacatitului Ahasbai;
Eliam, fiul ghilonitului Ahitofel;
35carmelitul Hețrai;
arbitul Paarai;
36Igal, fiul lui Natan din Țoba;
gaditul Bani;
37amonitul Țelek;
beerotitul Naharai, cel ce‑i ducea armele lui Ioab, fiul Țeruiei;
38itritul Ira,
itritul Gareb
39și hititul Urie.
Erau cu toții în număr de treizeci și șapte.
