Nova Versão Internacional

Salmos 106

Salmo 106

Aleluia!

Dêem graças ao Senhor porque ele é bom;
    o seu amor dura para sempre.
Quem poderá descrever
    os feitos poderosos do Senhor,
ou declarar todo o louvor que lhe é devido?
Como são felizes
    os que perseveram na retidão,
que sempre praticam a justiça!
Lembra-te de mim, Senhor,
    quando tratares com bondade o teu povo;
vem em meu auxílio quando o salvares,
para que eu possa testemunhar[a]
    o bem-estar dos teus escolhidos,
alegrar-me com a alegria do teu povo,
    e louvar-te junto com a tua herança.

Pecamos como os nossos antepassados;
fizemos o mal e fomos rebeldes.
No Egito, os nossos antepassados
    não deram atenção às tuas maravilhas;
não se lembraram das muitas manifestações
    do teu amor leal
e rebelaram-se junto ao mar, o mar Vermelho.
Contudo, ele os salvou por causa do seu nome,
    para manifestar o seu poder.
Repreendeu o mar Vermelho, e este secou;
ele os conduziu pelas profundezas
    como por um deserto.
10 Salvou-os das mãos daqueles que os odiavam;
das mãos dos inimigos os resgatou.
11 As águas cobriram os seus adversários;
nenhum deles sobreviveu.
12 Então creram nas suas promessas
e a ele cantaram louvores.

13 Mas logo se esqueceram do que ele tinha feito
e não esperaram para saber o seu plano.
14 Dominados pela gula no deserto,
puseram Deus à prova nas regiões áridas.
15 Deu-lhes o que pediram,
mas mandou sobre eles uma doença terrível.

16 No acampamento
    tiveram inveja de Moisés e de Arão,
daquele que fora consagrado ao Senhor.
17 A terra abriu-se, engoliu Datã
e sepultou o grupo de Abirão;
18 fogo surgiu entre os seus seguidores;
as chamas consumiram os ímpios.

19 Em Horebe fizeram um bezerro,
adoraram um ídolo de metal.
20 Trocaram a Glória deles
    pela imagem de um boi que come capim.
21 Esqueceram-se de Deus, seu Salvador,
    que fizera coisas grandiosas no Egito,
22 maravilhas na terra de Cam
    e feitos temíveis junto ao mar Vermelho.
23 Por isso, ele ameaçou destruí-los;
mas Moisés, seu escolhido,
intercedeu[b] diante dele,
    para evitar que a sua ira os destruísse.

24 Também rejeitaram a terra desejável;
não creram na promessa dele.
25 Queixaram-se em suas tendas
e não obedeceram ao Senhor.
26 Assim, de mão levantada,
ele jurou que os abateria no deserto
27 e dispersaria os seus descendentes
    entre as nações e os espalharia por outras terras.

28 Sujeitaram-se ao jugo de Baal-Peor
e comeram sacrifícios oferecidos
    a ídolos mortos;
29 provocaram a ira do Senhor
    com os seus atos,
e uma praga irrompeu no meio deles.
30 Mas Finéias se interpôs para executar o juízo,
e a praga foi interrompida.
31 Isso lhe foi creditado como um ato de justiça
que para sempre será lembrado,
    por todas as gerações.

32 Provocaram a ira de Deus
    junto às águas de Meribá;
e, por causa deles, Moisés foi castigado;
33 rebelaram-se contra o Espírito de Deus,
    e Moisés[c] falou sem refletir.

34 Eles não destruíram os povos,
como o Senhor tinha ordenado,
35 em vez disso, misturaram-se com as nações
e imitaram as suas práticas.
36 Prestaram culto aos seus ídolos,
que se tornaram uma armadilha para eles.
37 Sacrificaram seus filhos e suas filhas
    aos demônios.
38 Derramaram sangue inocente,
    o sangue de seus filhos e filhas
sacrificados aos ídolos de Canaã;
e a terra foi profanada pelo sangue deles.
39 Tornaram-se impuros pelos seus atos;
prostituíram-se por suas ações.

40 Por isso acendeu-se a ira do Senhor
    contra o seu povo
e ele sentiu aversão por sua herança.
41 Entregou-os nas mãos das nações,
e os seus adversários dominaram sobre eles.
42 Os seus inimigos os oprimiram
e os subjugaram com o seu poder.
43 Ele os libertou muitas vezes,
embora eles persistissem
    em seus planos de rebelião
    e afundassem em sua maldade.

44 Mas Deus atentou para o sofrimento deles
    quando ouviu o seu clamor.
45 Lembrou-se da sua aliança com eles,
    e arrependeu-se,
por causa do seu imenso amor leal.
46 Fez com que os seus captores
    tivessem misericórdia deles.

47 Salva-nos, Senhor, nosso Deus!
Ajunta-nos dentre as nações,
para que demos graças ao teu santo nome
e façamos do teu louvor a nossa glória.

48 Bendito seja o Senhor, o Deus de Israel,
    por toda a eternidade.
Que todo o povo diga: “Amém!”

Aleluia!

Notas al pie

  1. 106.5 Ou desfrutar
  2. 106.23 Hebraico: colocou-se na brecha.
  3. 106.33 Ou tanto irritaram-lhe o espírito que Moisés

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 106

Psalmul 106

Lăudaţi-L pe Domnul!

Daţi mulţumire Domnului, căci este bun!
    Îndurarea Lui ţine pe vecie![a]
Cine poate spune toate isprăvile Domnului?
    Cine poate vesti toată lauda Sa?
Ferice de cei care păzesc ce este drept
    şi care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.
Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău!
    Apropie-Te de mine cu mântuirea Ta,
ca să văd bunăstarea aleşilor Tăi,
    să mă bucur de bucuria poporului Tău
        şi să Te laud împreună cu moştenirea Ta.

Noi am păcătuit ca şi strămoşii noştri,
    am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
În timp ce erau în Egipt, strămoşii noştri
    nu au luat aminte la minunile Tale;
nu au ţinut minte mulţimea îndurărilor Tale
    şi s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roşie[b].
El i-a izbăvit din pricina Numelui Său,
    ca să-Şi descopere puterea Sa.
A mustrat Marea Roşie şi aceasta s-a uscat;
    apoi i-a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.
10 I-a izbăvit din mâna celui ce-i ura
    şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Apele i-au acoperit pe potrivnicii lor,
    fără ca vreunul din ei să scape.
12 Atunci I-au crezut cuvintele
    şi I-au cântat laudă.

13 Dar au uitat curând lucrările Lui;
    ei nu I-au aşteptat sfatul.
14 Li s-au aprins poftele în pustie
    şi L-au ispitit pe Dumnezeu în pustietăţi.
15 El le-a dat ce ceruseră,
    dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.

16 Unii din tabără au fost geloşi pe Moise
    şi pe Aaron, cel sfinţit Domnului.
17 Pământul s-a deschis, l-a înghiţit pe Datan
    şi a acoperit ceata lui Abiram.
18 Focul le-a consumat ceata;
    flăcările i-au mistuit pe cei răi.

19 La Horeb şi-au făcut un viţel
    şi s-au închinat chipului turnat.
20 Au schimbat Slava lor
    cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21 L-au uitat pe Dumnezeu, Izbăvitorul lor,
    pe Cel Ce făcuse mari lucrări în Egipt,
22 pe Cel Ce înfăptuise minuni în ţara lui Ham
    şi lucruri înfricoşătoare la Marea Roşie.
23 Astfel El a spus că o să-i nimicească,
    însă Moise, alesul Său,
a stat în spărtură înaintea Lui,
    ca să-I abată mânia de la nimicire.

24 Apoi au respins ţara cea plăcută;
    ei nu au crezut în promisiunea Lui.
25 Au cârtit în corturile lor
    şi nu au ascultat de glasul Domnului.
26 Atunci, El a jurat solemn
    că îi va face să cadă în pustie,
27 că le va face urmaşii să cadă printre neamuri
    şi-i va împrăştia printre popoare.

28 S-au alipit de Baal-Peor
    şi au mâncat jertfe închinate morţilor[c].
29 L-au mâniat prin faptele lor,
    astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.
30 Dar s-a ridicat Fineas, a făcut judecată
    şi urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit dreptate,
    din generaţie în generaţie, pe vecie.

32 L-au mâniat pe Dumnezeu şi la apele Meriba,
    iar din pricina lor i-a mers rău şi lui Moise.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Său,
    iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.[d]

34 Ei nu au nimicit popoarele
    despre care le spusese Domnul,
35 ci s-au amestecat cu neamurile
    şi s-au deprins cu faptele acestora.
36 Au slujit idolilor lor,
    iar aceştia au devenit o cursă pentru ei.
37 Şi-au jertfit fiii şi fiicele
    în cinstea demonilor.
38 Au vărsat sânge nevinovat,
    sângele fiilor şi al fiicelor lor,
jertfindu-i idolilor din Canaan,
    şi au spurcat ţara din pricina sângelui.
39 S-au întinat prin faptele lor,
    s-au desfrânat prin lucrările lor.

40 Atunci s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului Său
    şi Şi-a urât moştenirea.
41 I-a dat pe mâna neamurilor
    şi astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.
42 Duşmanii lor i-au asuprit
    şi au fost umiliţi sub mâna lor.
43 El i-a scăpat de multe ori,
    dar ei se răzvrăteau prin planurile lor.
        S-au nenorocit prin nelegiuirea lor.

44 El a privit la strâmtorarea lor
    când le-a auzit strigătele.
45 Din pricina lor Şi-a adus aminte de legământul Lui.
    I s-a făcut milă de ei din pricina marii Sale îndurări
46 şi a făcut ca aceştia să capete milă
    din partea tuturor celor ce-i luaseră captivi.

47 Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne!
    Strânge-ne dintre neamuri
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
    şi să ne fălim aducându-Ţi laudă.

48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
    din veşnicie în veşnicie!
Tot poporul să zică: „Amin!“

Laudă Domnului!

Notas al pie

  1. Psalmii 106:1 Sau: Dragostea Lui este veşnică!
  2. Psalmii 106:7 Ebr.: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau Marea Algelor - vezi Iona 2:5, unde acelaşi termen ebraic, suf, are sensul de alge). Denumirea de Marea Roşie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX şi VUL; în VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar şi astăzi localnicii numesc Golful Aqaba Yam Suf; vezi 1 Regi 9:26
  3. Psalmii 106:28 Cu referire probabil la idoli
  4. Psalmii 106:33 Sau: Căci i-au întărâtat duhul (lui Moise) / iar el a vorbit necugetat cu buzele lui.