A Lei da Herança das Mulheres: o Caso das Filhas de Zelofeade
1Os chefes de família do clã de Gileade, filho de Maquir, neto de Manassés, que pertenciam aos clãs dos descendentes de José, foram falar com Moisés e com os líderes, os chefes das famílias israelitas. 2E disseram: “Quando o Senhor ordenou ao meu senhor que, por sorteio, desse a terra como herança aos israelitas, ordenou que vocês dessem a herança de nosso irmão Zelofeade às suas filhas. 3Agora, suponham que elas se casem com homens de outras tribos israelitas; nesse caso a herança delas será tirada da herança dos nossos antepassados e acrescentada à herança da tribo com a qual se unirem pelo casamento. 4Quando chegar o ano do Jubileu para os israelitas, a herança delas será acrescentada à da tribo com a qual se unirem pelo casamento, e a propriedade delas será tirada da herança da tribo de nossos antepassados”.
5Então, instruído pelo Senhor, Moisés deu esta ordem aos israelitas: “A tribo dos descendentes de José tem razão. 6É isto que o Senhor ordena quanto às filhas de Zelofeade: Elas poderão casar-se com quem lhes agradar, contanto que se casem dentro do clã da tribo de seu pai. 7Nenhuma herança em Israel poderá passar de uma tribo para outra, pois todos os israelitas manterão as terras das tribos que herdaram de seus antepassados. 8Toda filha que herdar terras em qualquer tribo israelita se casará com alguém do clã da tribo de seu pai, para que cada israelita possua a herança dos seus antepassados. 9Nenhuma herança poderá passar de uma tribo para outra, pois cada tribo israelita deverá manter as terras que herdou”.
10As filhas de Zelofeade fizeram conforme o Senhor havia ordenado a Moisés. 11As filhas de Zelofeade, Maalá, Tirza, Hogla, Milca e Noa, casaram-se com seus primos paternos, 12dentro dos clãs dos descendentes de Manassés, filho de José, e a herança delas permaneceu no clã e na tribo de seu pai.
13São esses os mandamentos e as ordenanças que o Senhor deu aos israelitas por intermédio de Moisés nas campinas de Moabe, junto ao Jordão, frente a Jericó.
Cazul fiicelor lui Țelofhad
(Num. 27:1-11)
1Căpeteniile familiilor din clanul urmașilor lui Ghilad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, care făceau parte din clanurile urmașilor lui Iosif, au venit și au vorbit înaintea lui Moise și a celorlalți conducători ai familiilor fiilor lui Israel.
2Ei au zis:
– Domnul i‑a poruncit stăpânului meu să dea fiilor lui Israel țara ca moștenire prin sorți. Și stăpânului meu i‑a fost poruncit de către Domnul să dea moștenirea fratelui nostru Țelofhad, fiicelor lui. 3Dar dacă ele se mărită cu bărbați din alte seminții ale fiilor lui Israel, atunci moștenirea lor va fi luată din moștenirea seminției noastre și adăugată seminției din care bărbatul face parte. Astfel, o parte din moștenirea noastră ne va fi luată. 4Și când va veni Anul de veselie pentru fiii lui Israel, moștenirea lor va fi adăugată seminției în care ele s‑au măritat și proprietatea va fi ștearsă astfel din moștenirea seminției părinților noștri.
5Moise le‑a poruncit fiilor lui Israel după cuvântul Domnului și le‑a zis:
– Ce spune seminția urmașilor lui Iosif este adevărat. 6Acesta este cuvântul pe care‑l poruncește Domnul fiicelor lui Țelofhad: „Să se mărite cu cine le place6 Lit.: [cu] cel ce este bun în ochii lor., dar să se mărite într‑un clan al seminției tatălui lor. 7Nicio moștenire a fiilor lui Israel să nu treacă de la o seminție la alta, ci fiecare dintre fiii lui Israel să se țină strâns de moștenirea seminției părinților lui. 8Orice fată care are o moștenire în oricare din semințiile fiilor lui Israel, să se mărite cu cineva dintr‑un clan al seminției tatălui ei, pentru ca fiecare dintre fiii lui Israel să păstreze moștenirea părinților lui. 9Nicio moștenire nu va trece de la o seminție la alta, ci fiecare din semințiile fiilor lui Israel să‑și păstreze propria‑și moștenire.“
10Fiicele lui Țelofhad au făcut după porunca pe care Domnul i‑a dat‑o lui Moise. 11Fiicele lui Țelofhad – Mahla, Tirța, Hogla, Milca și Noa – s‑au măritat cu verișori din partea tatălui lor. 12Ele s‑au măritat în interiorul clanurilor urmașilor lui Manase, fiul lui Iosif, iar moștenirea lor a rămas în seminția clanului tatălui lor.
13Acestea sunt poruncile și judecățile pe care Domnul le‑a dat fiilor lui Israel, prin Moise, în câmpiile Moabului, lângă Iordan, în fața Ierihonului.
