Marcos 4 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Marcos 4:1-41

A Parábola do Semeador

(Mt 13.1-23; Lc 8.1-15)

1Novamente Jesus começou a ensinar à beira-mar. Reuniu-se ao seu redor uma multidão tão grande que ele teve que entrar num barco e assentar-se nele. O barco estava no mar, enquanto todo o povo ficava na beira da praia. 2Ele lhes ensinava muitas coisas por parábolas, dizendo em seu ensino: 3“Ouçam! O semeador saiu a semear. 4Enquanto lançava a semente, parte dela caiu à beira do caminho, e as aves vieram e a comeram. 5Parte dela caiu em terreno pedregoso, onde não havia muita terra; e logo brotou, porque a terra não era profunda. 6Mas, quando saiu o sol, as plantas se queimaram e secaram, porque não tinham raiz. 7Outra parte caiu entre espinhos, que cresceram e sufocaram as plantas, de forma que ela não deu fruto. 8Outra ainda caiu em boa terra, germinou, cresceu e deu boa colheita, a trinta, sessenta e até cem por um”.

9E acrescentou: “Aquele que tem ouvidos para ouvir, ouça!”

10Quando ele ficou sozinho, os Doze e os outros que estavam ao seu redor lhe fizeram perguntas acerca das parábolas. 11Ele lhes disse: “A vocês foi dado o mistério do Reino de Deus, mas aos que estão fora tudo é dito por parábolas, 12a fim de que,

“ ‘ainda que vejam,

não percebam;

ainda que ouçam,

não entendam;

de outro modo,

poderiam converter-se

e ser perdoados!’4.12 Is 6.9,10

13Então Jesus lhes perguntou: “Vocês não entendem esta parábola? Como, então, compreenderão todas as outras? 14O semeador semeia a palavra. 15Algumas pessoas são como a semente à beira do caminho, onde a palavra é semeada. Logo que a ouvem, Satanás vem e retira a palavra nelas semeada. 16Outras, como a semente lançada em terreno pedregoso, ouvem a palavra e logo a recebem com alegria. 17Todavia, visto que não têm raiz em si mesmas, permanecem por pouco tempo. Quando surge alguma tribulação ou perseguição por causa da palavra, logo a abandonam. 18Outras ainda, como a semente lançada entre espinhos, ouvem a palavra; 19mas, quando chegam as preocupações desta vida, o engano das riquezas e os anseios por outras coisas sufocam a palavra, tornando-a infrutífera. 20Outras pessoas são como a semente lançada em boa terra: ouvem a palavra, aceitam-na e dão uma colheita de trinta, sessenta e até cem por um”.

A Candeia

(Lc 8.16-18)

21Ele lhes disse: “Quem traz uma candeia para ser colocada debaixo de uma vasilha ou de uma cama? Acaso não a coloca num lugar apropriado? 22Porque não há nada oculto, senão para ser revelado, e nada escondido, senão para ser trazido à luz. 23Se alguém tem ouvidos para ouvir, ouça!

24“Considerem atentamente o que vocês estão ouvindo”, continuou ele. “Com a medida com que medirem, vocês serão medidos; e ainda mais acrescentarão para vocês. 25A quem tiver, mais lhe será dado; de quem não tiver, até o que tem lhe será tirado”.

A Parábola da Semente

26Ele prosseguiu dizendo: “O Reino de Deus é semelhante a um homem que lança a semente sobre a terra. 27Noite e dia, estando ele dormindo ou acordado, a semente germina e cresce, embora ele não saiba como. 28A terra por si própria produz o grão: primeiro o talo, depois a espiga e, então, o grão cheio na espiga. 29Logo que o grão fica maduro, o homem lhe passa a foice, porque chegou a colheita”.

A Parábola do Grão de Mostarda

(Mt 13.31-35; Lc 13.18-21)

30Novamente ele disse: “Com que compararemos o Reino de Deus? Que parábola usaremos para descrevê-lo? 31É como um grão de mostarda, que é a menor semente que se planta na terra. 32No entanto, uma vez plantado, cresce e se torna uma das maiores plantas, com ramos tão grandes que as aves do céu podem abrigar-se à sua sombra”.

33Com muitas parábolas semelhantes Jesus lhes anunciava a palavra, tanto quanto podiam receber. 34Não lhes dizia nada sem usar alguma parábola. Quando, porém, estava a sós com os seus discípulos, explicava-lhes tudo.

Jesus Acalma a Tempestade

(Mt 8.23-27; Lc 8.22-25)

35Naquele dia, ao anoitecer, disse ele aos seus discípulos: “Vamos para o outro lado”. 36Deixando a multidão, eles o levaram no barco, assim como estava. Outros barcos também o acompanhavam. 37Levantou-se um forte vendaval, e as ondas se lançavam sobre o barco, de forma que este ia se enchendo de água. 38Jesus estava na popa, dormindo com a cabeça sobre um travesseiro. Os discípulos o acordaram e clamaram: “Mestre, não te importas que morramos?”

39Ele se levantou, repreendeu o vento e disse ao mar: “Aquiete-se! Acalme-se!” O vento se aquietou, e fez-se completa bonança.

40Então perguntou aos seus discípulos: “Por que vocês estão com tanto medo? Ainda não têm fé?”

41Eles estavam apavorados e perguntavam uns aos outros: “Quem é este que até o vento e o mar lhe obedecem?”

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Marcos 4:1-41

Tarpujhuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 13:1-15, 19-23; Luc 8:4-10, 13-20)

1Jesusca, cutinmi mama cucha cʼuchupi yachachi callarirca. Chaipica, achcacuna Paipaj muyundijpi tandanacumujpimi, Jesusca cuchapi caj barcoman huichiyashpa tiyarirca. Tandanacushca gentecunaca, yacu uripimi saquirirca. 2Chaipica imalla yachachina cashcataca, yuyachina parlocunahuanmi, achcata cashna yachachirca: 3«Uyahuaichij: Tarpuj runami tarpunaman rirca. 4Muyuta shitacujpica, huaquinca ñanpimi urmarca. Chaitaca, jahuata purij pajarocunami micurcacuna. 5Huaquin muyuca, rumilla allpapimi urmarca. Chai muyuca, ashalla allpa cajpimi utca huiñarca. 6Ashtahuanpish inti llujshishpa rupachijpica, jahualla sapi cashcamanta, chaquirircallami. 7Cutin huaquin muyuca, casha chaupipimi urmarca. Chaica huiñashpapish, casha huiñashpa llapijpi, mana pʼucurcachu. 8Ashtahuanpish alli allpapi urmaj muyuca, allimi pʼucurca. Chaicunaca, sumajta aujashpa huiñashpami, maijanca quimsa chungata, maijanca sujta chungata, maijancarin shuj muyullamanta patsajcama pʼucurca.

9Uyangapaj rinrinta charijcunaca, uyaichigari» nircami.

10Jesús, ña pailla saquirijpimi, chunga ishqui yachacujcunahuan tandalla cajcunaca, yuyachij parlomanta tapurcacuna. 11Chaimantami, cashna nirca: «Cancunamanca, jahua pacha Diosmi, Pai mandacun ima shina cashcata ricuchishca. Ashtahuanpish canllaman cajcunamanca, yuyachina parlocunallahuanmi tucui imatapish yachachini. 12Paicunaca ricushpapish, mana ricushca shina saquirichun, mashnata uyashpapish ama yuyaita japichun, paicunapaj juchacunata ama anchuchichun, Diospajman ama cutirichunmi chashnaca yachachini» nircami.

13Jesusca cashnami nirca:

«Yuyachina cai parlotaca, ¿manatajchu entendinguichij? Chashnaca, shujtaj parlocunahuan yuyachijpicarin, ¿ima shinataj entendinguichigari? 14Tarpujca, Diospaj Shimitami tarpun. 15Alli huillaita maijan uyajcunaca, ñanpi urmaj muyu shinami. Huillashcata paicuna uyajpica, paicunapaj shungupi tarpushca chai Shimitaca, Satanás shamushcahuan anchuchinllami. 16Shujtajcunaca, rumilla allpapi urmashca muyu shinami. Paicunaca, Diospaj Shimita uyashcahuan cushicushpa chasquijllacunami. 17Ashtahuanpish quiquin shungupi sapi illajpimi, ashacamalla catincuna. Diospaj Shimita caticushcamanta jatun llaquicuna shamujpi, mana cashpaca pʼiñashpa llaquichijpica, saquirinllacunami. 18Cutin casha chaupipi urmashca muyu shinaca, Diospaj Shimita uyaitaca uyancunami. 19Ashtahuanpish paicunaca, cai pachapi tiyajcunallata yuyana, ashtahuan charij tucusha nishpa umarina, shujtajcuna charishcata munanallapimi yuyaita churancuna. Chai yuyaicuna yaicushpami, huillashca Shimitaca llapishpa, pʼucunata jarcan. 20Shinallataj alli allpapi tarpushcaca, huillashca Shimita uyashpa chasquijcunami. Paicunaca quimsa chungata, sujta chungata, patsajcamapishmi shujllamanta pʼucuncuna» nircami.

Lamparahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Luc 8:16-18)

21Jesusca cashnapishmi nirca: «Lamparata apamushpaca, ¿maitataj cajón ucupi, mana cashpaca cahuitu ucupi, churangapajlla apamungari? Illu lamparata apamushpaca, jahuaman, pai tiyanapimi churanguichij. 22Chaipica, tucui imapish ricurinllami, ima mana pacalla saquiripajchu. 23Maijanpish uyangapaj rinrinta charijca, uyaichigari» nircami.

24Cashnapishmi nirca: «Imata uyacushcataca alli yuyaihuan uyaichij. Uyashpa ima yuyaihuanmi chasquinguichij, chai shinallatajmi cancunamanca cunga. Ashtahuan yallitapishmi mirachinga. 25Caita yuyaipi caichij, charijmanmari ashtahuan cunga, mana charijtaca ashalla charishcatapish quichungamari» nircami.

Muyu huiñashcahuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

26Jesusca cashnapishmi nirca: «Taita Dios mandacunca, shuj runa allpapi muyuta tarpuj shinami. 27Tarpujca, muyu ima shina aujamushpa huiñajtaca, mana yachanchu. Pai dormicujpi, jatarishpa puricujpipish muyuca, tuta, punlla huiñacunllami. 28Allpaca, paillataj chashna pʼucuchinllami: Puntaca qʼuihuami ricurin, qʼuipataca caspami tucun, caspapica granomi jundarin. 29Chai grano pʼucujpica, tandana punlla chayamushcamanta, ña utca cuchunllacunami» nircami.

Mostaza muyuhuan chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 13:31-35; Luc 13:18-19)

30Jesusca cashnapishmi nirca: «Taita Dios mandacuntaca, ¿imaman rijchaj cashcatataj nishunri? ¿Ima yuyachina parlohuantaj ricuchina alli cangari? 31Chaica, mostaza muyuta tarpushca shinami. Chai muyuca, cai pachapi tiyaj tucui muyucunamanta yalli uchillami. 32Ashtahuanpish tarpujpi huiñashpaca, micuna tucui yuyucunata yalli jatun yurami tucun. Chashna yurayajpimi, jahuata purij pajarocunacama chai ucupi llandurishpa causai tucuncuna» nircami.

33Uyashpa entendinalla, cai shina yuyachij achca parlocunahuanmi, Diospaj Shimitaca yachachirca. 34Yuyachina parlocuna illajllaca, mana rimarcachu. Ashtahuanpish Paipaj yachacujcunamanca, paicunallamanmi chʼican, alli huillaj carca.

Jesusca yacuta huaira cuyuchijpipish jarcashcami

(Mat 8:23-27; Luc 8:22-25)

35Chai punllallatajmi, yachacujcunataca ña tutayacujpi:

—Chʼimbanijman jacuchij— nirca.

36Tucui gentecunata ña ‘Minchacama’ nijpica, tiyacushca barcollapitajmi apashpa rircacuna. Shujtaj barcocunapipish catircacunami. 37Chashna ricujpica, acapana huaira jatarishpa, yacuta caiman chaiman cuyuchijpimi, barcopi yacu yaicujpi, barcoca ña huashicugrirca. 38Jesusca barco huashanijpimi, saunapi saunarishpa dormicurca. Chaimantami rijchachishpaca:

—¡Yachachij! Ñucanchij chingarigrijtaca, ¿manachu ricungui imatagari?— nircacuna.

39Jesús ña jatarishpaca, huairata jarcashpa rimashpami yacutaca:

—¡Upallai! ¡Casijlla cai!— nirca.

Chashna nijpi huaira siririjpica, tucuimi casijlla tucurca. 40Jesusca yachacujcunataca:

—¿Ima nishpataj manchaihuan canguichij? ¿Manarajchu cringuichij imatagari?— nircami.

41Chashna nijpica achcata mancharishpami, caishuj chaishuj:

—¿Cai runaca pitajchu, imamí? Huairapish, mama cuchapish Paitaca caźunllamari— ninacurcacuna.