Lucas 6 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Lucas 6:1-49

O Senhor do Sábado

(Mt 12.1-14; Mc 2.23–3.6)

1Certo sábado, enquanto Jesus passava pelas lavouras de cereal, seus discípulos começaram a colher e a debulhar espigas com as mãos, comendo os grãos. 2Alguns fariseus perguntaram: “Por que vocês estão fazendo o que não é permitido no sábado?”

3Jesus lhes respondeu: “Vocês nunca leram o que fez Davi quando ele e seus companheiros estavam com fome? 4Ele entrou na casa de Deus e, tomando os pães da Presença, comeu o que apenas aos sacerdotes era permitido comer e os deu também aos seus companheiros”. 5E então lhes disse: “O Filho do homem é Senhor do sábado”.

6Noutro sábado, ele entrou na sinagoga e começou a ensinar; estava ali um homem cuja mão direita era atrofiada. 7Os fariseus e os mestres da lei estavam procurando um motivo para acusar Jesus; por isso o observavam atentamente, para ver se ele iria curá-lo no sábado. 8Mas Jesus sabia o que eles estavam pensando e disse ao homem da mão atrofiada: “Levante-se e venha para o meio”. Ele se levantou e foi.

9Jesus lhes disse: “Eu pergunto: O que é permitido fazer no sábado: o bem ou o mal, salvar a vida ou destruí-la?”

10Então, olhou para todos os que estavam à sua volta e disse ao homem: “Estenda a mão”. Ele a estendeu, e ela foi restaurada. 11Mas eles ficaram furiosos e começaram discutir entre si o que poderiam fazer contra Jesus.

A Escolha dos Doze Apóstolos

(Mc 3.13-19)

12Num daqueles dias, Jesus saiu para o monte a fim de orar, e passou a noite orando a Deus. 13Ao amanhecer, chamou seus discípulos e escolheu doze deles, a quem também designou apóstolos:

14Simão, a quem deu o nome de Pedro; seu irmão André;

Tiago;

João;

Filipe;

Bartolomeu;

15Mateus;

Tomé;

Tiago, filho de Alfeu;

Simão, chamado zelote;

16Judas, filho de Tiago;

e Judas Iscariotes, que veio a ser o traidor.

Bênçãos e Ais

17Jesus desceu com eles e parou num lugar plano. Estavam ali muitos dos seus discípulos e uma imensa multidão procedente de toda a Judeia, de Jerusalém e do litoral de Tiro e de Sidom, 18que vieram para ouvi-lo e serem curados de suas doenças. Os que eram perturbados por espíritos imundos ficaram curados, 19e todos procuravam tocar nele, porque dele saía poder que curava todos.

20Olhando para os seus discípulos, ele disse:

“Bem-aventurados vocês os pobres,

pois a vocês pertence o Reino de Deus.

21Bem-aventurados vocês que agora têm fome,

pois serão satisfeitos.

Bem-aventurados vocês que agora choram,

pois haverão de rir.

22Bem-aventurados serão vocês quando os odiarem,

expulsarem e insultarem,

e eliminarem o nome de vocês, como sendo mau,

por causa do Filho do homem.

23“Regozijem-se nesse dia e saltem de alegria, porque grande é a sua recompensa no céu. Pois assim os antepassados deles trataram os profetas.

24“Mas ai de vocês os ricos,

pois já receberam sua consolação.

25Ai de vocês que agora têm fartura,

porque passarão fome.

Ai de vocês que agora riem,

pois haverão de se lamentar e chorar.

26Ai de vocês quando todos falarem bem de vocês,

pois assim os antepassados deles trataram os falsos profetas.

O Amor aos Inimigos

(Mt 5.38-48)

27“Mas eu digo a vocês que estão me ouvindo: Amem os seus inimigos, façam o bem aos que os odeiam, 28abençoem os que os amaldiçoam, orem por aqueles que os maltratam. 29Se alguém bater em você numa face, ofereça-lhe também a outra. Se alguém tirar de você a capa, não o impeça de tirar a túnica. 30Dê a todo aquele que pedir, e se alguém tirar o que pertence a você, não lhe exija que o devolva. 31Como vocês querem que os outros lhes façam, façam também vocês a eles.

32“Que mérito vocês terão se amarem aos que os amam? Até os pecadores amam aos que os amam. 33E que mérito terão se fizerem o bem àqueles que são bons para com vocês? Até os pecadores agem assim. 34E que mérito terão se emprestarem a pessoas de quem esperam devolução? Até os pecadores emprestam a pecadores, esperando receber devolução integral. 35Amem, porém, os seus inimigos, façam-lhes o bem e emprestem a eles, sem esperar receber nada de volta. Então, a recompensa que terão será grande e vocês serão filhos do Altíssimo, porque ele é bondoso para com os ingratos e maus. 36Sejam misericordiosos, assim como o Pai de vocês é misericordioso.

O Julgamento ao Próximo

(Mt 7.1-6)

37“Não julguem e vocês não serão julgados. Não condenem e não serão condenados. Perdoem e serão perdoados. 38Deem e será dado a vocês: uma boa medida, calcada, sacudida e transbordante será dada a vocês. Pois a medida que usarem também será usada para medir vocês”.

39Jesus fez também a seguinte comparação: “Pode um cego guiar outro cego? Não cairão os dois no buraco? 40O discípulo não está acima do seu mestre, mas todo aquele que for bem preparado será como o seu mestre.

41“Por que você repara no cisco que está no olho do seu irmão e não se dá conta da viga que está em seu próprio olho? 42Como você pode dizer ao seu irmão: ‘Irmão, deixe-me tirar o cisco do seu olho’, se você mesmo não consegue ver a viga que está em seu próprio olho? Hipócrita, tire primeiro a viga do seu olho e então você verá claramente para tirar o cisco do olho do seu irmão.

A Árvore e seu Fruto

(Mt 7.15-20)

43“Nenhuma árvore boa dá fruto ruim, nenhuma árvore ruim dá fruto bom. 44Toda árvore é reconhecida por seus frutos. Ninguém colhe figos de espinheiros, nem uvas de ervas daninhas. 45O homem bom tira coisas boas do bom tesouro que está em seu coração, e o homem mau tira coisas más do mal que está em seu coração, porque a sua boca fala do que está cheio o coração.

O Prudente e o Insensato

(Mt 7.24-29)

46“Por que vocês me chamam ‘Senhor, Senhor’ e não fazem o que eu digo? 47Eu mostrarei com quem se compara aquele que vem a mim, ouve as minhas palavras e as pratica. 48É como um homem que, ao construir uma casa, cavou fundo e colocou os alicerces na rocha. Quando veio a inundação, a torrente deu contra aquela casa, mas não a conseguiu abalar, porque estava bem construída. 49Mas aquele que ouve as minhas palavras e não as pratica é como um homem que construiu uma casa sobre o chão, sem alicerces. No momento em que a torrente deu contra aquela casa, ela caiu, e a sua destruição foi completa”.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 6:1-49

Jesusca sabadopipish ima allitaca rurachun mandai tucunmi

(Mat 12:1-8; Mar 2:23-28)

1Shuj sabadopimi Jesusca, chagracuna chaupita ricurca. Chaita ricujpimi Paipaj yachacujcunaca, trigo umata cʼutsashpa, cʼacushpa micurcacuna. 2Chaimantami maijan fariseocunaca:

—¿Ima nishpataj sabadopi ama rurachun nishcata ruracunguichij?— nircacuna.

3Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—David paipaj runacunandij yaricaihuan cashpa, imata rurashcataca, ¿manachu reźarcanguichij? 4Illu paicunaca yaricaihuan cashpami, Diospaj huasiman yaicushpa, chaipi Diosman cushca tiyacuj tandacunata japishpa micurcacuna. Chai tandataca pipish mana micunallachu carca, curacunalla micunami carca— nircami.

5Shinallataj:

—Runa Aichayuj Ñucaca, sabadopipish ima allita rurachunca mandai tucunimi— nircapishmi.

Chaquishca maquiyuj runatami Jesús alliyachishca

(Mat 12:9-14; Mar 3:1-6)

6Shujtaj sabadopica cashnami tucurca: Tandanacuna huasiman yaicushpami, Jesusca yachachicurca. Chai ucupica, alli lado maqui chaquishca runami tiyacurca. 7Chai runata sabadopi Jesús alliyachijpica juchachingapajmi, Mandashcata yachachijcunapish, fariseocunapish chapacurcacuna. 8Ashtahuanpish Jesusca, paicuna yuyacushcata yachashpami, chaquishca maquiyuj runataca:

—Jatari, cai chaupipi shayari— nirca.

Shina nijpica, chai runaca shayarircallami. 9Chai runataca Jesusca, cashnami nirca:

—Cancunataca shujta tapusha: Sabadocunapica, ¿allita ruranachu, mana cashpaca mana allita ruranachu, huañuimanta quishpichinachu, mana cashpaca huañuchinachu, imata ruranataj alli?— nircami.

10Chashna nishpaca, chaipi cajcunata muyundijta ricushpami, chai runataca:

—Cambaj maquita chutai— nirca.

Ña chutajpica, chai runapaj maquica alli tucurcallami. 11Chashna rurajpica, juchachishun nicujcunaca yallitaj pʼiñarishpami, Jesusta ima shina llaquichinata paicunapura parlanacurcacuna.

Huillagrichun mingangapajmi chunga ishquita agllashca

(Mat 10:1-4; Mar 3:13-19)

12Chai punllacunapimi Jesusca, Taita Diosta mañangapaj urcuman rirca. Chaipica tucui tutami mañarca. 13Ña achijyajpica Paipaj yachacujcunata cayashpami, chunga ishquita agllarca. Paicunatami, huillagrijcuna cachun mingarca. 14Paillataj Pedrota shutichishca Simonta, paipaj huauqui Andresta, Jacobota, Juanta, Felipeta, Bartolometa, 15Mateota, Tomasta, Alfeopaj churi Jacobota, Cananista nishcapuramanta Simonta, 16Jacobopaj huauqui Judasta, Judas Iscariotetapishmi agllarca. Paimi qʼuipataca, Jesusta japichirca.

Ima shina cajcunapaj cushicui tiyanatapish ima shina cajcunapaj llaquicuna shamunatapishmi huillashca

(Mat 5:1-12; 4:23-25)

17Jesusca yachacujcunandij urcumanta uriyamushpaca, shuj pambapimi saquirircacuna. Chaipica Jesuspaj achca yachacujcunandij, tucui Judeamanta, Jerusalenmanta, shinallataj yacu uripi caj Tiro shuti, Sidón shuti llajtacunamanta shamushcacunandijmi chaipi carca. 18Tucui chaicunaca yachachishcata uyangapajpish, ungüicunamanta alliyachichunpishmi tandanacurcacuna. Mapa espiritucuna japishpa achcata llaquichicushcacunatapishmi alliyachirca. 19Alliyachi tucunata charijta ricushpami, tucuicuna Jesuspi tuparingapaj cʼuchuyarcacuna.

20Jesusca, Paipaj yachacujcunapaj ñahuita ricushpami, cashna nirca:

«Cushicuichij, huajchacuna

Taita Dios mandacunca cancunapajmi.

21Cushicuichij, cunan yaricaihuan cajcuna.

Diosca cancunamanmi mana nijta caranga.

Cushicuichij, cunan huacacujcuna,

cancunapajca asina shamungami.

22Runa Aichayuj Ñucata caticushcamanta pʼiñajpi,

cancunahuan mana tandanacushun nijpi,

cʼamijpi, ima millananata shina cancunapaj shutillatapish mana rimasha nijpica, cushicuichijlla.

23Chashna llaquichi punllapica, cushicuichijlla. Jahua pachapica, jatun allitami chasquinguichij. Paicunapaj ñaupa yayacunapish, Dios ima nishcata huillajcunataca chashnallatajmari llaquichijcuna carca.

24¡Ai! Cunan achcata charijcunalla, cancunaca caillapimi

cushicushpa causanguichij.

25¡Ai! Cunan sajsajta micujcunalla,

qʼuipataca yaricai shamungami.

¡Ai! Cunan asicujcunalla,

qʼuipataca caparirishpami huacanguichij.

26¡Ai! Cunan tucuicuna alli nishca causajcunalla,

cancunapaj ñaupa yayacunapish

llulla huillajcunatami, chashnallataj alli nijcuna carca.

Pʼiñajcunatapish cʼuyanami

(Mat 5:38-48; 7:12)

27Shina cajpipish, Ñucata uyacuj tucui cancunatami caitaca mandani: Cancunata pʼiñajcunata cʼuyaichij, mana ricunachijcunapajpish allita ruraichij. 28Cancunata llaqui tucushca cachun nijcunatapish bendicianguichij, yanga juchachijcunamantapish Diosta mañaichij. 29Maijan canta quijadospi huajtajpica, caishuj ladopipish huajtachun ricuchinguilla. Cambaj jahua churashcata maijan quichujpica, ucu churashcatapish cushpa cachanguilla. 30Maijan imata mañajpica, mañashcata cuilla. Imatapish cambajta maijan quichujpica, ama tigrachichun mañaichu. 31Ima shinami shujtajcuna cancunapaj allita rurachun ninguichij, chashnallataj cancunapish shujtajcunapajca ruraichij.

32Ashtahuanpish cancunata cʼuyajcunallata cʼuyashpaca, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish paicunata cʼuyajcunataca cʼuyantajmari. 33Allita rurajcunallata cʼuyashpapish, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish chashnaca ruranllatajmi. 34Imata tigra japina yuyaillahuan imatapish mañachishpaca, ima allita mana ruranguichijchu. Juchayujcunapish cushca shinallataj cutin japina yuyaillahuanca, paicunapura mañachinacunllami. 35Ashtahuanpish cancunaca, pʼiñajcunata cʼuyashpa allita ruraichij. Ama imatapish chaimanta tigra japina yuyaillahuan ruraichijchu. Chashna rurashpami, cancunaca jatun chasquinata charinguichij. Shinallataj jahua pacha Diospaj huahuacunataj cashcatami ricuringuichij. Paillamari mana pagui nijcunahuanpish, millaicunahuanpish alli. 36Cancunapaj Yayaca llaquijmari, cancunapish Pai shinallataj shujtajcunata llaquij caichij.

Shujtajcunata ama juchachinguichij

(Mat 7:1-5)

37Cancunata ama juchachichunca, cancunapish ama pita juchachichijchu. Ama pita, “Jatun llaquiman rishca canman” ninguichij. Diospish cancunataca, mana jatun llaquiman cachana tucungachu. Shujtajcunata perdonaichij, Diospish cancunata perdonangami. 38Imatapish shujtajcunaman cuichij, Diospish cancunaman cungami. Paica jatun jatunllapi, tushuchishpa, talliricujta marcachingallami. Cancuna imapimi shujtajcunaman cunguichij, chaillapitajmi cancunamanpish cunga» nircami.

39Jesusca cai parlohuanpishmi, chʼimbapurashpa yuyachirca: «¿Mana ricuj runaca, shujtaj mana ricuj runataca pushaipajchu imatagari? ¿Manachu ishquindijtaj mai jutcupi huashicunman? 40Yachacujca, mana paita yachachijta yallichu. Shina cashpapish, tucuipi paita yachachij shinallataj tucushpaca, pai shinallataj canaman chayanmanmi.

41¿Ima nishpataj cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj ujshataraj ricungui? ¡Cambaj ñahuipi tiyacuj jatun caspitarajmari mana ricungui! 42Cambaj ñahuipi jatun caspi tiyacujta manaraj llujshichishpaca, ¿ima shinataj cambaj huauquitaca: “Huauqui, shuyai, cambaj ñahuipi tiyacuj ujshata llujshichisha” ninguiari? Mishqui shimi jayaj shungu, cambaj ñahuipi tiyacuj caspitaraj llujshichi. Chashna rurashpami, cambaj huauquipaj ñahuipi tiyacuj uchilla ujshataca alli ricushpa llujshichi tucungui.

Ima yura cashcataca pʼucushcapi rijsinallami

(Mat 7:17-20; 12:34-35)

43Alli yurapica, ima mana alli granoca mana pʼucunchu. Shinallataj mana alli yurapish, ima alli granota mana pʼucunchu. 44Ima yura cashcataca, pʼucushcapi ricunallami. Higotaca, mana casha yuramanta pallancunachu. Uvastapish, mana zarza yuramanta tandanchu. 45Shinallataj alli runaca, paipaj shungupi alli yuyai tiyashcamantami allillata riman. Ashtahuanpish millai runaca, paipaj shungupi millai yuyaicuna tiyashcamanta, millaillatami riman. Shimica, shungupi ima tiyacujtami riman.

Ishqui huasichijcunahuanmi chʼimbapurashca

(Mat 7:24-27)

46¿Ñuca mandashcata manapish rurashpaca, ima nishpataj Ñucataca: “Ñuca Apu, Ñuca Apu” ninguichigari? 47Pipish Ñucapajman shamushpa, mandashcata uyashpa chaitataj rurajtaca, piman rijchaj cashcata huillasha. 48Paica ucujta allashpa, sinchi rumi jahuapi pircashpa, huasita ruraj runaman rijchajmi. Chai huasichishcataca, tamyajpi yacu jundashpa sinchita huajtarishpapish, callarimanta rumi jahuapi alli rurashca cashcamantaca mana cuyuchi tucurcachu. 49Ashtahuanpish, pipish Ñuca huillashcata uyashca jahua mana caźujca, allpa jahuallapi pircashpa huasita shayachij runaman rijchajmi. Yacu jundashpa sinchita huajtapica, chai huasi tucui urmajpi jatun llaquimi tucurca» nircami.