Lucas 13 – NVI-PT & MTDS

Nova Versão Internacional

Lucas 13:1-35

Arrependimento ou Morte

1Naquela ocasião, alguns dos que estavam presentes contaram a Jesus que Pilatos misturara o sangue de alguns galileus com os sacrifícios deles. 2Jesus respondeu: “Vocês pensam que esses galileus eram mais pecadores que todos os outros, por terem sofrido dessa maneira? 3Eu digo que não! Mas, se não se arrependerem, todos vocês também perecerão. 4Ou vocês pensam que aqueles dezoito que morreram, quando caiu sobre eles a torre de Siloé, eram mais culpados do que todos os outros habitantes de Jerusalém? 5Eu digo que não! Mas se não se arrependerem, todos vocês também perecerão”.

6Então contou esta parábola: “Um homem tinha uma figueira plantada em sua vinha. Foi procurar fruto nela, e não achou nenhum. 7Por isso disse ao que cuidava da vinha: ‘Já faz três anos que venho procurar fruto nesta figueira e não acho. Corte-a! Por que deixá-la inutilizar a terra?’

8“Respondeu o homem: ‘Senhor, deixe-a por mais um ano, e eu cavarei ao redor dela e a adubarei. 9Se der fruto no ano que vem, muito bem! Se não, corte-a’ ”.

Uma Mulher Curada no Sábado

10Certo sábado Jesus estava ensinando numa das sinagogas, 11e ali estava uma mulher que tinha um espírito que a mantinha doente havia dezoito anos. Ela andava encurvada e de forma alguma podia endireitar-se. 12Ao vê-la, Jesus chamou-a à frente e lhe disse: “Mulher, você está livre da sua doença”. 13Então lhe impôs as mãos; e imediatamente ela se endireitou e passou a louvar a Deus.

14Indignado porque Jesus havia curado no sábado, o dirigente da sinagoga disse ao povo: “Há seis dias em que se deve trabalhar. Venham para ser curados nesses dias, e não no sábado”.

15O Senhor lhe respondeu: “Hipócritas! Cada um de vocês não desamarra no sábado o seu boi ou jumento do estábulo e o leva dali para dar-lhe água? 16Então, esta mulher, uma filha de Abraão a quem Satanás mantinha presa por dezoito longos anos, não deveria no dia de sábado ser libertada daquilo que a prendia?”

17Tendo dito isso, todos os seus oponentes ficaram envergonhados, mas o povo se alegrava com todas as maravilhas que ele estava fazendo.

As Parábolas do Grão de Mostarda e do Fermento

(Mt 13.31-35; Mc 4.30-34)

18Então Jesus perguntou: “Com que se parece o Reino de Deus? Com que o compararei? 19É como um grão de mostarda que um homem semeou em sua horta. Ele cresceu e se tornou uma árvore, e as aves do céu fizeram ninhos em seus ramos”.

20Mais uma vez ele perguntou: “Com que compararei o Reino de Deus? 21É como o fermento que uma mulher misturou com uma grande quantidade13.21 Grego: 3 satos. O sato era uma medida de capacidade para secos. As estimativas variam entre 7 e 13 litros. de farinha, e toda a massa ficou fermentada”.

A Porta Estreita

22Depois Jesus foi pelas cidades e povoados e ensinava, prosseguindo em direção a Jerusalém. 23Alguém lhe perguntou: “Senhor, serão poucos os salvos?”

Ele lhes disse: 24“Esforcem-se para entrar pela porta estreita, porque eu digo a vocês que muitos tentarão entrar e não conseguirão. 25Quando o dono da casa se levantar e fechar a porta, vocês ficarão do lado de fora, batendo e pedindo: ‘Senhor, abre-nos a porta’.

“Ele, porém, responderá: ‘Não os conheço, nem sei de onde são vocês’.

26“Então vocês dirão: ‘Comemos e bebemos contigo, e ensinaste em nossas ruas’.

27“Mas ele responderá: ‘Não os conheço, nem sei de onde são vocês. Afastem-se de mim, todos vocês, que praticam o mal!’

28“Ali haverá choro e ranger de dentes, quando vocês virem Abraão, Isaque e Jacó e todos os profetas no Reino de Deus, mas vocês excluídos. 29Pessoas virão do oriente e do ocidente, do norte e do sul, e ocuparão os seus lugares à mesa no Reino de Deus. 30De fato, há últimos que serão primeiros e primeiros que serão últimos”.

O Lamento Profético sobre Jerusalém

(Mt 23.37-39)

31Naquela mesma hora, alguns fariseus aproximaram-se de Jesus e lhe disseram: “Saia e vá embora daqui, pois Herodes quer matá-lo”.

32Ele respondeu: “Vão dizer àquela raposa: Expulsarei demônios e curarei o povo hoje e amanhã e no terceiro dia estarei pronto. 33Mas preciso prosseguir hoje, amanhã e depois de amanhã, pois certamente nenhum profeta deve morrer fora de Jerusalém!

34“Jerusalém, Jerusalém, você, que mata os profetas e apedreja os que são enviados a você! Quantas vezes eu quis reunir os seus filhos, como a galinha reúne os seus pintinhos debaixo das suas asas, mas vocês não quiseram! 35Eis que a casa de vocês ficará deserta. Eu digo que vocês não me verão mais até que digam: ‘Bendito o que vem em nome do Senhor’13.35 Sl 118.26”.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Lucas 13:1-35

Diospajman mana cutirijca chingaringami

1Jesús chashna yachachicujllapitajmi, taucacuna Paipajman shamurcacuna. Paicunami, Galilea llajta runacuna Diosman cushpa animalcunata huañuchicujpica, Pilatoca paicunata huañuchichishcata parlarcacuna. Chai huañuchishca runacunapaj yahuartami, animalcunapaj yahuarhuan chagrushca carca.

2Chaita parlajpimi Jesusca, cashna nirca: «¿‘Chashna huañuchishcacunaca, Galileapi causaj caishuj runacunata yalli millai juchayuj cashcamantami, chashna tucushca’ yuyanguichijchu? 3Mana yalli millai juchayuj cashcamantachu, chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, tucuicuna chai runacuna shinallatajmi chingaringuichij. Chaitaca huillanimi. 4Shinallataj Siloepi jatun torre llapishpa huañuchishca, chunga pusaj runacunatapish Jerusalenpi causajcunamanta yalli millai juchasapa cashcamantami, ‘Chashna huañushca canga’ yuyanguichijchari. 5Mana chaimantachu chashnaca tucurca. Cancunapish Diospajman mana cutirishpaca, chai runacuna shinallatajmi tucuicuna chingaringuichij. Chaitaca huillanimi» nircami.

6Yuyachij cai parlotapishmi, Jesusca cashna parlarca: «Shuj runaca, higo yuratami paipaj allpapi tarpushcata charirca. ‘¿Chai yurapi ñachu grano pʼucushca, imamí?’ nishpa ricugrishpaca, imata mana pʼucushcatami ricurca. 7Imata mana japishpaca, chagrata cuidajtaca: “Ñamari quimsa huatata cai yurapica, imata mana japini. ¿Imapajtaj yangaca cai allpapi shayacungalla? Pʼitishpa shitai” nircami. 8Chashna nijpica chagrata cuidajca, cashnami nirca: Apu, cai huatallahuan saquipai. Allpata cuyuchishpa, majadata churashpa ricusha. 9Chashna rurajpica pʼucungapishchari, mana pʼucujpica urmachinguilla» nircami.

Curcu huarmitami sabadopi Jesús alliyachishca

10Shuj sabadopimi, Jesusca tandanacuna huasipi yachachicurca. 11Chai ucupica, ña chunga pusaj huatata curcuyashpa, mana alli shayari tucuj huarmimi tiyacurca. Chai huarmitaca, unguchij supai japishpami, chashna unguchishca carca. 12Paita Jesús ricushpa cayashpami:

—Riqui, huarmi, ñami cambaj ungüita pʼichani— nirca.

13Chashna nishpa paipaj jahuapi maquita churajpica, chai huarmica ña alli shayarishpami, Taita Diosta alabarca. 14Ashtahuanpish tandanacuna huasipi mandajca, sabadopi Jesús chashna alliyachijta ricushpaca achcata pʼiñarishpami, chai huasipi tandanacushca cajcunataca cashna nirca:

—¿Manachu sujta punllallata imatapish rurangapajca charinchij? Chai punllacunapimari, jambichinamanca shamuna canguichij. Jambirinaman cashpapish sabadopica, mana shamunachu canguichij— nircami.

15Shina nijpi Apunchij Jesusca, cashnami nirca:

—Mishqui shimi jayaj shungu, maijan cancunapish huagrata, burrotaca sábado cajpipish, yacuta ubyachingapajca, ¿manachu cacharinguichij? 16Cai huarmicarin Abrahampaj huahuamari. Paitaca Satanasmari, chunga pusaj huatata cai ungüihuan huatashpa charicushca. Sábado cajpipish, paitaca alliyachinami cani— nircami.

17Jesús chashna nijpica, tucui Paita pʼiñajcunaca achcatami pingarircacuna. Cutin chaipi caj shujtajcunaca, Jesús chai tucui sumaj allicunata rurajta ricushpaca, achcata cushicurcacunami.

Mostazahuanpish, levadurahuanpish chʼimbapurashpa yuyachishca parlomi

(Mat 13:31-33; Mar 4:30-32)

18Chai qʼuipami, Jesusca cashna nirca:

—Taita Dios mandacuntaca, ¿imaman rijchaj cashcatataj nishari? ¿Imahuantaj chʼimbapurashari? 19Dios mandacunca, mostaza muyu shinamari. Chai muyuca, shuj runa paipaj allpapi tarpujpica, huiñashpa jatun yurami tucun. Chai yurapica, pajarocunapish tʼaźinashpami causan— nircami.

20Jesusca caitapishmi nirca:

—Taita Dios mandacuntaca, ¿imahuantaj ashtahuan chʼimbapurashari? 21Arishi, Dios mandacunca tandata ruraj shuj huarmi, quimsa taza cutata levadurahuan chapujpi, tucui chaputa pʼunguillichij shinamari— nircami.

Quichqui pungutami yaicuna canguichij

(Mat 7:13-14, 21-23)

22Jerusalenman Jesús ricushpaca, pueblocunapipish, aillu llajtacunapipish yachachishpami ricurca. 23Chashna ricujpimi shujca:

—Apunchij Jesús, ¿ashacunallachu quishpiricun?— nirca.

24Shina nijpi, Jesusca cashnami nirca:

—Quichqui pungutataj yaicunata mashcaichij. Achcacuna yaicusha nishpapish, manataj yaicui tucungachu. 25Punguta huasiyuj huichcashca qʼuipami, cancunaca canllamanta yaicusha nishpa: “Shamupashun, huasiyuj apu, yaicuchihuai” nicunguichij. Chashna nijpi huasiyujca: “Pipishchari canguichij, mana rijsinichu” ningami. 26Chashna nijpi cancunaca: “Quiquinhuanmari micurcanchij. Canllatajmari ñucanchij plazacunapica yachachircangui” nicunguichijmi. 27Chashna nijpi huasiyujca: “Mana rijsinichu” nijtaca uyaichigari. “Maimantapishchari canguichij. Caimanta anchuichij millaita rurajcuna” ningami. 28Chashna nishpa canllaman shitajpica, Ñaupa yaya Abrahamta, Isaacta, Jacobota, tucui Dios ima nishcata huillajcunata Taita Dios maipi mandacunpi ricushpaca huacanguichijmi, quirupish caniringuichijmi. 29Taita Dios mandacunpi micungapajca, inti llujshinmantapish, inti huashicunmantapish, janajmantapish, uramantapishmi tandanacushpa, meźapi tiyaringacuna. 30Chai punllapica, ‘Cunan caipi punta canchij’ nijcunaca, qʼuipami cangacuna. Cunan caipi qʼuipa cajcunarajmi, puntapi cangacuna— nircami.

Jesusca Jerusalenpi causajcunata llaquishpami huacashca

(Mat 23:37-39)

31Chai punllatajmi, maijan fariseocuna Jesuspajman chayamushpaca:

—Cantaca Herodesca, huañuchisha nicunmari. Caimanta utca rilla— nircacuna.

32Chashna nijpimi, Jesusca cashna nirca:

—Richij, chai atujtaca cashna nigrichij: “Riqui, cunanhuan, cayallahuanmi supaicunata llujshichishpa cachasha, ungushcacunatapish alliyachisha. Cayapaj cayami Ñuca ruracushcataca tucuchisha” ninmi nigrichij. 33Shina cajpipish cunanhuan, cayahuan, cayapaj cayahuanca Ñuca chayana cashcamanca rinallatajmi cani. Dios ima nishcata huillajca, shujtaj llajtapica mana huañuna canchu, Jerusalenpitajmi huañuna can.

34¡Ai, Jerusalenpi causajcunalla! Cancunaca, Dios ima nishcata huillajcunata huañuchijcunami canguichij. Cancunaman huillachun cachashcacunatapish, rumicunahuanmi shitarcanguichij. Tauca cutinmari mama atillpa huahuacunata cayashpa, ugllaj shina tandachisha nircani. Chaita rurasha nijpipish, cancunaca mana uyarcanguichijchu. 35Riquichij, chaimantami cancunapaj huasica shitashca saquirin. Cancunaman huillanimi: “Mandaj Dios cachajpi shamucujta allimari cangui” nishpa chasquina punllacama, Ñucataca manataj ricunguichijchu— nircami.