O Candelabro e os Pães Sagrados
1Disse o Senhor a Moisés: 2“Ordene aos israelitas que tragam azeite puro de olivas batidas para as lâmpadas, para que fiquem sempre acesas. 3Na Tenda do Encontro, do lado de fora do véu que esconde as tábuas da aliança, Arão manterá as lâmpadas continuamente acesas diante do Senhor, desde o entardecer até a manhã seguinte. Este é um decreto perpétuo para as suas gerações: 4Mantenha sempre em ordem as lâmpadas no candelabro de ouro puro perante o Senhor.
5“Apanhe da melhor farinha e asse doze pães, usando dois jarros24.5 Hebraico: 2/10 de efa. O efa era uma medida de capacidade para secos. As estimativas variam entre 20 e 40 litros. para cada pão. 6Coloque-os em duas fileiras, com seis pães em cada uma, sobre a mesa de ouro puro perante o Senhor. 7Junto a cada fileira coloque um pouco de incenso puro como porção memorial para representar o pão e ser uma oferta ao Senhor preparada no fogo. 8Esses pães serão colocados regularmente perante o Senhor, cada sábado, em nome dos israelitas, como aliança perpétua. 9Pertencem a Arão e a seus descendentes, que os comerão num lugar sagrado, porque é parte santíssima de sua porção regular das ofertas dedicadas ao Senhor, preparadas no fogo. É decreto perpétuo”.
O Castigo da Blasfêmia
10Aconteceu que o filho de uma israelita com um egípcio saiu e foi para o meio dos israelitas. No acampamento houve uma briga entre ele e um israelita. 11O filho da israelita blasfemou o Nome com uma maldição; então o levaram a Moisés. O nome de sua mãe era Selomite, filha de Dibri, da tribo de Dã. 12Deixaram-no preso até que a vontade do Senhor lhes fosse declarada.
13Então o Senhor disse a Moisés: 14“Leve o que blasfemou para fora do acampamento. Todos aqueles que o ouviram colocarão as mãos sobre a cabeça dele, e a comunidade toda o apedrejará. 15Diga aos israelitas: Se alguém amaldiçoar seu Deus, será responsável pelo seu pecado; 16quem blasfemar o nome do Senhor terá que ser executado. A comunidade toda o apedrejará. Seja estrangeiro seja natural da terra, se blasfemar o Nome, terá que ser morto.
17“Se alguém ferir uma pessoa a ponto de matá-la, terá que ser executado. 18Quem matar um animal fará restituição: vida por vida. 19Se alguém ferir seu próximo, deixando-o defeituoso, assim como fez lhe será feito: 20fratura por fratura, olho por olho, dente por dente. Assim como feriu o outro, deixando-o defeituoso, assim também será ferido. 21Quem matar um animal fará restituição, mas quem matar um homem será morto. 22Vocês terão a mesma lei para o estrangeiro e para o natural da terra. Eu sou o Senhor, o Deus de vocês”.
23Depois que Moisés falou aos israelitas, levaram o que blasfemou para fora do acampamento e o apedrejaram. Os israelitas fizeram conforme o Senhor tinha ordenado a Moisés.
Jertfele continue din Cortul Întâlnirii
(Ex. 27:20-21)
1Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 2„Poruncește‑le fiilor lui Israel să‑ți aducă pentru luminat ulei pur din măsline presate, ca să ardă în candele, și astfel sfeșnicul să lumineze continuu. 3Aaron să‑l pregătească în Cortul Întâlnirii, dincoace de draperia Mărturiei, ca să ardă continuu înaintea Domnului, de seara până dimineața. Aceasta să fie o hotărâre veșnică de‑a lungul generațiilor voastre. 4Să așeze candelele în sfeșnicul de aur curat, ca să fie întotdeauna înaintea Domnului.
5Să iei făină aleasă și să faci din ea douăsprezece turte. Pentru fiecare turtă să folosești două zecimi dintr‑o efă5 Vezi nota de la 14:10; aproximativ 4,5 l.. 6Să le așezi în două șiruri pe masa de aur curat, câte șase pe fiecare șir, înaintea Domnului. 7Să pui tămâie curată pe fiecare șir, iar aceasta să fie lângă pâine o aducere-aminte, o jertfă mistuită de foc pentru Domnul. 8În fiecare zi de Sabat să se aducă neîncetat această pâine înaintea Domnului, fiind luată de la fiii lui Israel printr‑un legământ veșnic. 9Ea să fie a lui Aaron și a fiilor săi, iar aceștia o vor mânca într‑un loc sfânt, căci ea este pentru Aaron o parte preasfântă din jertfele mistuite de foc pentru Domnul. Aceasta este o hotărâre veșnică.“
Pedeapsa pentru hulă și Legea Talionului
10Fiul unei femei israelite și al unui bărbat egiptean a ieșit printre fiii lui Israel. Acest fiu al femeii israelite s‑a luat la luptă, în tabără, cu un bărbat israelit. 11Fiul femeii israelite a blasfemiat Numele și a blestemat. L‑au adus la Moise – mama lui se numea Șelomit, fiica lui Dibri, din seminția lui Dan – 12și l‑au închis până avea să le fie arătată hotărârea Domnului.
13Domnul i‑a vorbit lui Moise, zicând: 14„Scoateți‑l în afara taberei pe cel ce a blestemat. Toți aceia care l‑au auzit să‑și pună mâinile pe capul lui și întreaga comunitate să‑l omoare cu pietre. 15Apoi să le vorbești fiilor lui Israel, zicând: «Orice bărbat care Îl va blestema pe Dumnezeul lui își va purta pedeapsa pentru păcatul lui. 16Cine va blasfemia Numele Domnului trebuie să fie omorât. Toată comunitatea să‑l omoare cu pietre. Fie străin, fie băștinaș, când blasfemiază Numele, să fie omorât.
17Cine va ucide un om să fie pedepsit cu moartea. 18Cine va omorî un animal va trebui să dea altul în loc: viață pentru viață. 19Dacă un om va răni pe semenul său, să i se facă așa cum a făcut el: 20rană pentru rană, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. Să i se facă aceeași rană pe care a făcut‑o el semenului său. 21Cel ce va omorî un animal va trebui să dea altul în loc, însă cel ce va ucide un om să fie omorât. 22Să aveți aceeași lege atât pentru străin, cât și pentru băștinaș, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“
23Moise le‑a vorbit fiilor lui Israel, iar ei l‑au scos în afara taberei pe cel ce hulise și l‑au omorât cu pietre. Fiii lui Israel au făcut așa cum Domnul i‑a poruncit lui Moise.
