Israel Manteve-se Rebelde
1Ouçam esta palavra, vocês, vacas de Basã que estão
no monte de Samaria,
vocês que oprimem os pobres
e esmagam os necessitados
e dizem aos senhores deles:
“Tragam bebidas e vamos beber!”
2O Senhor, o Soberano, jurou pela sua santidade:
“Certamente chegará o tempo
em que vocês serão levados com ganchos,
e os últimos de vocês com anzóis.
3Cada um de vocês sairá
pelas brechas do muro,
e serão atirados na direção do Harmom4.3 Ou atirados, ó montanha de opressão”,
declara o Senhor.
4“Vão a Betel e ponham-se a pecar;
vão a Gilgal e pequem ainda mais.
Ofereçam os seus sacrifícios cada manhã,
os seus dízimos no terceiro dia4.4 Ou a cada três anos.
5Queimem pão fermentado
como oferta de gratidão
e proclamem em toda parte
suas ofertas voluntárias;
anunciem-nas, israelitas,
pois é isso que vocês gostam de fazer”,
declara o Senhor, o Soberano.
6“Fui eu mesmo que dei a vocês
estômagos vazios4.6 Hebraico: dentes limpos. em cada cidade
e falta de alimentos em todo lugar,
e mesmo assim vocês não se voltaram para mim”,
declara o Senhor.
7“Também fui eu que retive a chuva
quando ainda faltavam
três meses para a colheita.
Mandei chuva a uma cidade,
mas não a outra.
Uma plantação teve chuva;
outra não teve e secou.
8Gente de duas ou três cidades
ia cambaleando de uma cidade a outra
em busca de água, sem matar a sede,
e mesmo assim vocês não se voltaram para mim”,
declara o Senhor.
9“Muitas vezes castiguei os seus jardins e as suas vinhas,
castiguei-os com pragas e ferrugem.
Gafanhotos devoraram as suas figueiras e as suas oliveiras,
e mesmo assim vocês não se voltaram para mim”,
declara o Senhor.
10“Enviei pragas contra vocês
como fiz com o Egito.
Matei os seus jovens à espada,
deixei que capturassem os seus cavalos.
Enchi os seus narizes
com o mau cheiro dos mortos
em seus acampamentos,
e mesmo assim vocês não se voltaram para mim”,
declara o Senhor.
11“Destruí algumas de suas cidades,
como destruí4.11 Hebraico: como Deus destruiu. Sodoma e Gomorra.
Ficaram como um tição tirado do fogo,
e mesmo assim vocês não se voltaram para mim”,
declara o Senhor.
12“Por isso, ainda o castigarei, ó Israel,
e, porque eu farei isto com você,
prepare-se para encontrar-se
com o seu Deus, ó Israel.”
13Aquele que forma os montes,
cria o vento e revela os seus pensamentos ao homem,
aquele que transforma a alvorada em trevas,
e pisa as montanhas da terra;
Senhor, Deus dos Exércitos, é o seu nome.
1Ascultați cuvântul acesta,
vaci ale Bașanului, care sunteți pe muntele Samariei,
care‑i asupriți pe cei săraci,
care‑i zdrobiți pe cei nevoiași,
care ziceți stăpânilor voștri:
„Aduceți‑ne să bem!“
2Stăpânul Domn a jurat pe sfințenia Sa, zicând:
„Iată vin zile pentru voi
când vă vor trage cu cârlige,
iar pe ultimele dintre voi – cu cârlige de pescuit.
3Veți ieși prin spărturile zidului,
fiecare drept înainte,
și veți fi alungate în Harmon3 Locație geografică necunoscută.,“ zice Domnul.
4„Duceți‑vă la Betel și păcătuiți!
Duceți‑vă la Ghilgal și păcătuiți și mai mult!
Aduceți‑vă dimineața jertfele
și dați‑vă zeciuielile la fiecare trei zile4 Sau, cf. Deut. 14:28: ani.!
5Aduceți jertfă de mulțumire din pâine dospită
și lăudați‑vă cu darurile de bunăvoie,
trâmbițați despre ele,
căci aceasta vă place, fii ai lui Israel,“
zice Stăpânul Domn.
Eșecul Israelului în a învăța prin disciplinare
6„Prin urmare, și Eu v‑am trimis foamete6 Lit.: dinți curați (fără mâncare printre ei). în toate cetățile voastre
și am adus lipsă de pâine în toate locurile voastre.
Dar tot nu v‑ați întors la Mine,“ zice Domnul.
7„Mai mult, tot Eu am oprit ploaia pentru voi,
când mai erau încă trei luni până la seceriș.
Am dat ploaie peste o cetate,
dar peste o alta n‑am lăsat să plouă;
peste un ogor a plouat,
însă alt ogor nu a avut parte de ploaie și s‑a uscat.
8Două-trei cetăți s‑au dus însetate la o alta ca să bea apă,
dar nu s‑au săturat.
Cu toate acestea, nu v‑ați întors la Mine,“ zice Domnul.
9„De multe ori v‑am lovit grădinile și viile
cu filoxera și cu mălura.9 Sau: V‑am lovit cu filoxera și cu mălura / mulțimea grădinilor și viilor voastre.
Apoi lăcustele v‑au devorat smochinii și măslinii,
dar tot nu v‑ați întors la Mine,“ zice Domnul.
10„Am trimis împotriva voastră molima,
ca și în Egipt.
I‑am ucis pe tinerii voștri cu sabia
și am tăiat caii voștri căzuți ca pradă.
Am ridicat duhoarea taberei voastre până la nările voastre,
dar tot nu v‑ați întors la Mine,“ zice Domnul.
11„Pe unii dintre voi i‑am distrus,
cum a distrus Dumnezeu Sodoma și Gomora.
Ați ajuns ca tăciunele scos din jar,
dar tot nu v‑ați întors la Mine,“ zice Domnul.
12„De aceea îți voi face astfel, Israel,
și, pentru că îți voi face astfel,
pregătește‑te să‑L întâlnești pe Dumnezeul tău, Israel!“
13Căci iată că El este Cel Ce a întocmit munții,
Cel Ce a creat vântul
și i‑a descoperit omului gândul Său,
Cel Ce a prefăcut zorii în întuneric
și Cel Ce umblă pe înălțimile pământului –
Domnul, Dumnezeul Oștirilor, este Numele Său.
