Confruntarea finală și venirea Domnului ca Împărat
1Iată, vine o zi a Domnului, când prada ta va fi împărțită în mijlocul tău.
2Voi aduna toate neamurile pentru a lupta împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi cucerită, casele vor fi jefuite, iar femeile vor fi necinstite. Jumătate din cetate va pleca în exil, dar rămășița poporului nu va fi nimicită din cetate.
3Atunci Domnul va ieși și va lupta împotriva acestor neamuri, cum S‑a luptat în ziua bătăliei3 Cu referire la orice intervenție miraculoasă a lui Dumnezeu în istoria poporului Său.. 4În ziua aceea, picioarele Lui vor sta pe Muntele Măslinilor, care este în fața Ierusalimului, în partea dinspre răsărit. Muntele Măslinilor va fi despicat în două părți, de la răsărit la apus, și se va forma o vale foarte mare. Jumătate din munte se va deplasa astfel înspre nord, iar cealaltă jumătate înspre sud. 5Veți fugi atunci prin valea munților Mei, căci valea dintre munți se va întinde până la Ațel5 Locație neidentificată.. Veți fugi la fel cum ați fugit de cutremurul5 Sau: Valea munților Mei va fi blocată și se va întinde până la Ațel. Va fi blocată așa cum a fost la cutremurul. din zilele lui Uzia, regele lui Iuda.“ Atunci va veni Domnul Dumnezeul meu, și toți cei sfinți împreună cu Tine.
6În ziua aceea, nu va fi lumină; cei strălucitori vor îngheța.6 Sensul versetului este nesigur. Sau lumină; nu va fi nici rece, nici îngheț. 7Va fi o zi unică. Ea este cunoscută de Domnul. Nu va fi nici zi, nici noapte, iar seara va fi lumină.
8În ziua aceea, vor țâșni ape vii din Ierusalim, jumătate înspre Marea de Răsărit8 Marea Moartă. și jumătate înspre Marea de Apus8 Marea Mediterană., atât vara, cât și iarna.
9Domnul va fi Împărat peste tot pământul. În ziua aceea, va fi un singur Domn iar Numele Lui va fi singurul Nume.
10Întreaga țară, de la Gheva până la Rimon, în sudul Ierusalimului, va ajunge ca Araba10 Araba se referă la un platou arid (o stepă) însă de multe ori termenul este folosit pentru depresiunea (riftul) care se întinde de la Marea Galileei, prin Valea Iordanului, până la Golful Aqaba; ideea aici este că toată țara va ajunge ca un platou și numai Ierusalimul va fi înălțat.. Ierusalimul însă va fi înălțat și va rămâne pe locul lui, de la Poarta lui Beniamin până la locul Primei Porți10 Sau: locul vechii porți., până la Poarta Unghiului și de la Turnul lui Hananel până la teascurile regelui. 11Ei vor locui în el și niciodată nu va mai fi dat spre nimicire11 Ebr.: haram/herem, termen care se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan.. Ierusalimul va fi locuit în siguranță.
12Iată care este urgia cu care va lovi Domnul toate popoarele care au luptat împotriva Ierusalimului: le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în orbite și le va putrezi limba în gură. 13În ziua aceea, Domnul va provoca o mare panică printre ei. Fiecare va apuca mâna semenului său și va ridica mâna împotriva semenului său. 14Iuda va lupta și el în Ierusalim și bogăția tuturor neamurilor din jur va fi strânsă: o mare cantitate de aur, argint și haine. 15Aceeași urgie va lovi și caii, catârii, cămilele, măgarii și toate animalele care vor fi în acele tabere.
16Toți cei rămași, din toate neamurile care au venit împotriva Ierusalimului, se vor sui an de an să se închine Împăratului, Domnul Oștirilor, și să celebreze Sărbătoarea Corturilor. 17Iar dacă vreunul din neamurile17 Lit.: clanurile, cu sensul de seminție, popor. pământului nu se va sui la Ierusalim să se închine Împăratului, Domnul Oștirilor, atunci peste ele nu va cădea ploaie. 18Dacă clanul Egiptului nu se va sui și nu va intra în Ierusalim, atunci nu va mai cădea ploaia peste el, ci va fi lovit de urgia cu care va lovi Domnul toate neamurile care nu se vor sui să celebreze Sărbătoarea Corturilor. 19Aceasta va fi pedeapsa19 Sau: păcatul; termenul ebraic implică atât păcatul, cât și pedeapsa pentru păcat. Egiptului și a tuturor neamurilor care nu se vor sui să celebreze Sărbătoarea Corturilor.
20În ziua aceea, inscripția „Sfânt pentru Domnul“ va fi până și pe clopoțeii cailor, iar oalele din Casa Domnului vor fi asemenea cupelor din fața altarului. 21Orice oală din Ierusalim și din Iuda va fi sfântă pentru Domnul Oștirilor și toți cei care vor veni să aducă jertfe vor lua unele din aceste oale și vor găti în ele. Și nu va mai fi niciun canaanit21 Termenul ebraic se mai poate traduce și cu negustor. în Casa Domnului Oștirilor, în ziua aceea.
Herren kommer och regerar
1Se, Herrens dag kommer! Då ska man plundra dig och fördela14:1 Syftar uppenbarligen på Jerusalem, se följande vers. bytet.
2Jag ska samla alla folk till strid mot Jerusalem. Staden ska intas, husen plundras, kvinnorna våldtas och halva staden föras bort i fångenskap, men resten av folket ska inte fördrivas.
3Då ska Herren dra ut och strida mot dessa folk, så som han stred på slagets dag. 4Hans fötter ska den dagen stå på Olivberget, som ligger mitt emot Jerusalem, i öster. Olivberget ska dela sig mitt itu från öster till väster, till en mycket stor dal. Halva berget ska falla åt norr och halva berget åt söder. 5Ni ska fly genom dalen mellan mina berg, för dalen mellan bergen ska sträcka sig ända fram till Asal. Ni ska fly som ni flydde för jordbävningen på judakungen Ussias tid.14:5 Grundtextens innebörd är osäker. Enligt Septuaginta börjar versen: Dalen mellan mina berg ska spärras…Den ska spärras som vid jordbävningen… Då ska Herren, min Gud, komma och alla heliga med honom.
6Den dagen ska det inte finnas något ljus, himlaljusen ska förmörkas.14:6 Eller: …inte längre finnas någon kyla eller frost.Grundtexten är svårförståelig. 7Det blir en unik dag, utan växling mellan dag och natt. När det blir kväll är det fortfarande ljust. Herren vet allt om hur den dagen ska bli.
8Den dagen ska friskt vatten rinna fram från Jerusalem, hälften mot östra havet, hälften mot västra havet, både sommar och vinter ska det bli så.
9Herren ska vara kung över hela jorden. På den dagen ska Herren vara en och hans namn det enda.
10Hela landet från Geva till Rimmon, söder om Jerusalem, ska förvandlas till en slätt. Men staden ska resa sig och bli kvar på sin höjd, från Benjaminporten till den plats där den förra porten stod, till Hörnporten, och från Hananeltornet till de kungliga vinpressarna. 11De ska få bo där, och det ska aldrig mer vigas åt förintelse. Jerusalem ska vara tryggt.
12Detta är den plåga Herren ska slå alla de folk med som stred mot Jerusalem: Deras kött ska ruttna bort medan de ännu står på sina fötter, deras ögon ska ruttna i sina hålor och deras tungor i deras mun. 13Herren ska den dagen skapa stor panik bland dem, så att man vänder sig mot varandra och slåss inbördes. 14Juda ska också strida i Jerusalem. Alla grannfolkens rikedomar ska samlas, stora mängder av guld och silver och kläder. 15En liknande plåga ska drabba hästar, mulåsnor, kameler, åsnor och alla andra djur i dessa läger.
16Men alla överlevande från alla de folk som anföll Jerusalem ska dra dit upp, år efter år, för att tillbe kungen, härskarornas Herre, och för att fira lövhyddefesten. 17Men om någon av jordens släkter inte drar upp till Jerusalem för att tillbe kungen, härskarornas Herre, ska de inte få något regn. 18Om egypterna inte drar dit upp och deltar, ska de inte heller få regn. Det är den plåga Herren låter drabba de folk som inte drar upp för att fira lövhyddefesten.14:18 Grundtextens innebörd är osäker. 19Detta är straffet för Egypten och straffet för andra folk som inte drar upp för att fira lövhyddefesten.
20Den dagen ska det stå på hästarnas bjällror: ”Helgad åt Herren”, och kokkärlen i härskarornas Herres hus ska vara som offerskålarna framför altaret. 21Varje kokkärl i Jerusalem och Juda ska vara helgat åt härskarornas Herre, och alla som kommer för att offra ska ta ett av kärlen och använda för tillredning. Den dagen ska det inte längre finnas någon kanané14:21 Eller köpman. i härskarornas Herres hus.
