Victoria Ierusalimului
1O rostire a Cuvântului Domnului cu privire la Israel, zice Domnul, Cel Ce a întins cerurile și a întemeiat pământul, Cel Ce a întocmit duhul omului înăuntrul lui: 2„Iată, voi preface Ierusalimul într‑un potir amețitor pentru toate popoarele dimprejur. Chiar și Iuda va fi asediat împreună cu Ierusalimul. 3În ziua aceea, voi preface Ierusalimul într‑o piatră grea pentru toate popoarele. Toți cei ce vor încerca să o miște se vor răni; da, toate neamurile pământului se vor strânge împotriva lui. 4În ziua aceea, zice Domnul, voi lovi toți caii cu panică, iar pe călăreți cu nebunie. Voi avea însă ochii deschiși asupra Casei lui Iuda, atunci când voi lovi cu orbire toți caii popoarelor! 5Atunci conducătorii lui Iuda își vor zice în inima lor: «Locuitorii Ierusalimului sunt puterea noastră, prin5 Sau: Locuitorii Ierusalimului își au puterea în. Domnul Oștirilor, Dumnezeul lor!»
6În ziua aceea, îi voi face pe conducătorii lui Iuda ca un vas cu jăratic sub o grămadă de lemne și ca o torță aprinsă într‑un snop! Ei vor mistui, în dreapta și în stânga, toate popoarele din jur, în timp ce Ierusalimul va continua să rămână pe propriul lui loc6 TM adaugă: în Ierusalim..
7Domnul va izbăvi mai întâi corturile lui Iuda, pentru ca măreția Casei lui David și măreția locuitorilor Ierusalimului să nu se înalțe peste Iuda. 8În ziua aceea, Domnul îi va ocroti pe locuitorii Ierusalimului. Astfel, cel mai firav dintre ei va fi, în acea zi, ca David, iar Casa lui David va fi ca Dumnezeu, ca Îngerul Domnului înaintea lor. 9În ziua aceea, voi căuta să nimicesc toate neamurile care vor veni împotriva Ierusalimului.
Plânset pentru Cel pe Care L‑au străpuns
10Și voi turna peste Casa lui David și peste locuitorii Ierusalimului Duhul harului și al rugăciunilor. Vor privi la Mine, la Cel pe Care L‑au străpuns și Îl vor jeli cum jelește cineva pe singurul său fiu și se vor tângui amarnic, cum se tânguie cineva după întâiul născut. 11În ziua aceea, jalea va fi mare în Ierusalim, la fel ca jalea lui Hadad-Rimon11 Probabil un obicei păgân, prin care era jelită o zeitate, în cazul acesta Hadad-Rimon (Baal la fenicieni), zeul furtunii la semiți (vezi și Eze. 8:14); posibil cu referire la locul unde poporul a plâns moartea regelui Iosia (vezi 2 Cron. 35:20-27)., în valea Meghido. 12Țara va jeli, fiecare clan jelind în mod separat: clanul Casei lui David, separat, și soțiile lor, separat; clanul casei lui Natan, separat, și soțiile lor, separat; 13clanul Casei lui Levi, separat, și soțiile lor, separat; clanul lui Șimei, separat, și soțiile lor, separat; 14toate celelalte clanuri rămase, adică fiecare clan, separat, și soțiile lor, separat.
Destrucción de los enemigos de Jerusalén
1Esta profecía es la palabra del Señor con respecto a Israel.
Afirma el Señor, que extendió los cielos,
que echó los cimientos de la tierra,
y que puso en el hombre aliento de vida:
2«Convertiré a Jerusalén en una copa que embriagará a todos los pueblos vecinos. Judá será sitiada, lo mismo que Jerusalén, 3y todas las naciones de la tierra se juntarán contra ella.
»En aquel día convertiré a Jerusalén en una roca inconmovible para todos los pueblos. Los que intenten moverla quedarán despedazados.
4»En aquel día espantaré a todos los caballos y enloqueceré a sus jinetes —afirma el Señor—. Me mantendré vigilante sobre Judá, pero dejaré ciegos a los caballos de todas las naciones. 5Entonces los jefes de Judá proclamarán: “La fortaleza de los habitantes de Jerusalén es su Dios, el Señor Todopoderoso”.
6»En aquel día convertiré a los jefes de Judá en un brasero ardiente dentro de un bosque, en una antorcha encendida entre las gavillas. A diestra y a siniestra devorarán a todos los pueblos vecinos, pero Jerusalén misma volverá a ser habitada. 7El Señor salvará primero las viviendas de Judá, para que no sea mayor la gloria de la casa real de David, y la de los habitantes de Jerusalén, que la de Judá.
8»En aquel día yo, el Señor, protegeré a los habitantes de Jerusalén. El más débil entre ellos será como David, y la casa real de David será como Dios mismo, como el ángel del Señor que marcha al frente de ellos.
Lamento por el que fue traspasado
9»En aquel día me dispondré a destruir a todas las naciones que ataquen a Jerusalén. 10Sobre la casa real de David y los habitantes de Jerusalén derramaré un espíritu12:10 un espíritu. Alt. el Espíritu. de gracia y de súplica, y entonces pondrán sus ojos en mí. Harán lamentación por el que traspasaron, como quien hace lamentación por su hijo único; llorarán amargamente, como quien llora por su primogénito.
11»En aquel día habrá una gran lamentación en Jerusalén, como la de Hadad Rimón en la llanura de Meguido. 12Todo el país hará duelo, familia por familia:
»la parentela de David
y sus esposas,
la parentela de Natán
y sus esposas,
13la parentela de Leví
y sus esposas,
la parentela de Simí
y sus esposas,
14y todas las demás familias
y sus esposas.
