Gata pentru orice faptă bună
1Amintește‑le să fie supuși conducerilor1 Sau: conducătorilor. și autorităților, să fie ascultători, gata pentru orice faptă bună, 2să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie certăreți, să fie îngăduitori, să arate o blândețe deplină față de toți oamenii.
3Căci și noi eram odată nesăbuiți, neascultători, rătăciți, înrobiți de felurite pofte și plăceri, trăind în răutate și invidie, fiind urâți de alții și urându‑ne unii pe alții. 4Dar când s‑a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, 5El ne‑a mântuit, însă nu datorită faptelor, pe care le‑am făcut noi în dreptate, ci potrivit cu mila Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea înfăptuită de Duhul Sfânt, 6pe Care L‑a turnat peste noi din belșug, prin Isus Cristos, Mântuitorul nostru, 7pentru ca, fiind îndreptățiți prin harul Lui, să putem deveni moștenitori, având speranța vieții veșnice. 8Acest cuvânt este vrednic de încredere și doresc să insiști asupra acestor lucruri, astfel încât cei ce au crezut în Dumnezeu să urmărească să fie fruntași în fapte bune. Aceste lucruri sunt bune și de folos pentru oameni.
9Ferește‑te de controverse nebunești, de genealogii, de certuri și de conflicte cu privire la Lege, pentru că sunt inutile și fără rost! 10După primul și al doilea avertisment să nu mai ai nimic de‑a face cu cel ce provoacă dezbinări, 11deoarece știi că un astfel de om este stricat și păcătuiește, fiind de la sine condamnat.
Instrucțiuni finale
12Când îl voi trimite la tine pe Artemas sau pe Tyhikos, grăbește‑te să vii la mine în Nicopole, căci am hotărât să rămân acolo peste iarnă. 13Îngrijește‑te de legiuitorul13 Posibil un expert în Legea iudaică, dar, mai probabil, un expert în legea civilă. Zenas și de Apollos în călătoria lor, ca să nu le lipsească nimic. 14De asemenea, ai noștri să învețe să fie fruntași în fapte bune, răspunzând nevoilor urgente, ca astfel să nu fie neroditori.
15Toți cei ce sunt împreună cu mine te salută. Salută‑i pe cei ce ne iubesc în credință! Harul să fie cu voi toți!
Crijcunapaj causaimanta yachachishcami
1Shinallataj paicunataca, llajtata mandajcunatapish, pueblopi mandajcunatapish alli caźujcuna cachun ningui. ‘Paicuna imata mandajpipish caźungapaj, chaparacuj caichij’ nishpa yuyachipangui. 2Ama pitapish mana alli nishpa rimaj cachun, pihuanpish ama pʼiñanacuj cachun, llaquij cachun, tucuicunaman alli shunguta ricuchichun yuyachingui.
3Ñucanchijpish ñaupaca chʼahuanyashcacuna, cʼariyajcuna, chingarishcacuna, millai mapa munaillahuan aichata cushichina yuyaillahuan huatashcami causaj carcanchij. Shujtajcuna shina casha nishpa, uraman janajman pʼiñashca, caishuj chaishujhuanpish pʼiñanacushpa, imatapish millaillata rurashpami causarcanchij. 4Chashna causacujpipish, ñucanchijta Quishpichij Taita Diosmari tucuicunata achcata llaquirca, cʼuyarca. 5Chashna cʼuyashpaca, mana ñucanchij ima allicunata rurashcamantachu quishpichirca. Ashtahuanpish ñucanchijta llaquishcallamantamari quishpichirca. Diosca, tucui juchacunata maillashpami, cutin huacharishcata rurarca. Paipaj jucha illaj Espiritutapish cushpami, mushuj causaiyujta rurarca. 6Ñucanchijta Quishpichij Jesucristomantamari, Diosca, Paipaj Espiritutaca, yallijta ñucanchijpi tallirca. 7Diosca, ñucanchij Paihuan alli tucuchun chasquingapajmi, mana cʼuyaipaj cajpipish cʼuyashpa chashna rurarca. Chaimantami ñucanchij huiñai causaita chasquingapaj cushicushpa shuyanchij. 8Caica, crinalla shimicunami. Taita Diosta crijcunaca, allita rurana yuyailla causachun, caicunatami ‘Yachana canguichij’ nishpami, ashtahuanca alli yachachina cangui. Cai yachanacunataca, tucuicunami yachana, tucuicunapajllataj allimi.
9Ashtahuanpish manapish cana yangamanta rimanacunata, ñaupa yayacunallamanta parlanacushpa pʼiñanacunata, Moisés Mandashcamanta rimanacushpa pʼiñanacunataca, jarcarinami cangui. Chaicunamanta rimanacunaca imapajllapish mana alli, yangallami. 10Tandanacushca crijcunapurapi maijanpish chʼicanyarinacuipi churaj tiyajpica, shuj cutin, mana cashpaca ishqui cutin cunashpa rimangui. Chaita mana caźujpica, tandanacushca crijcunamanta llujshichishpa cachangui. 11Caita yachai: Chai runaca, paillataj pandarishpa juchayuj tucushpami, jatun llaquiman rina tucun.
Tucuchingapajmi rijsishcacunata ‘¿Allillachu canguichij?’ nishca
12Artemasta cashpa, Tiquicota cashpa cambajman cachajpica, ima shinapish utca Nicópolis pueblopi ñucata ricuj shamupangui. Chiri punllacuna tucuringacamami, chaipi casha nini. 13Abogado Zenasman, Apolosmanpish paicuna chai ruraicunapi puricujpi ama ima illaj tucuchun, imalla cuna cashcata cupangui. 14Can chashna rurajta ricushpami, ñucanchijpura crijcunapish allita ruranata, ima illajcunamanpish cunata yachangacuna. Chashnami paicunaca, mana pʼucuj shina chushajtaca mana causangacuna.
15Ñucapish, tucui ñucahuan cajcunapish tucuicunami cantaca, ‘¿Allillachu cangui?’ ninchij. Ñucanchijta cʼuyaj crijcunatapish, “ ‘¿Allillachu canguichij?’ ninmi” nipangui. Diosca, tucui cancunaman Paipaj jatun cʼuyaita cushca cachun. Chashna cachun.
