Nouă Traducere În Limba Română

Rut 1

Naomi şi Rut

1Pe vremea când judecau[a] judecătorii, a fost o foamete în ţară. Atunci un bărbat din Betleemul lui Iuda a plecat împreună cu soţia lui şi cu cei doi fii ai săi să locuiască ca străin în câmpiile Moabului. Bărbatul se numea Elimelek, soţia lui se numea Naomi, iar cei doi fii ai săi se numeau Mahlon şi Chilion. Ei erau efratiţi din Betleemul lui Iuda. Când au ajuns în câmpiile Moabului, s-au stabilit acolo.

Însă Elimelek, soţul lui Naomi, a murit şi ea a rămas astfel singură cu cei doi fii ai ei. Aceştia s-au căsătorit cu moabite; numele uneia era Orpa, iar numele celeilalte era Rut. După ce au locuit acolo aproape zece ani, cei doi, adică Mahlon şi Chilion, au murit şi ei, astfel încât femeia a rămas singură, fără cele două odrasle ale ei şi fără soţul său. Ea s-a hotărât apoi să plece din câmpiile Moabului împreună cu cele două nurori ale ei, pentru că a aflat că Domnul i-a cercetat poporul şi i-a dat din nou hrană. Naomi a plecat din locul în care locuise, iar cele două nurori ale ei erau cu ea. Au pornit la drum ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.

La un moment dat însă Naomi le-a zis celor două nurori ale ei:

– Plecaţi! Întoarceţi-vă fiecare la casa mamei sale! Domnul să se poarte faţă de voi cu bunătatea[b] cu care şi voi v-aţi purtat faţă de cei ce au murit şi faţă de mine! Să dea Domnul ca fiecare din voi să găsească odihnă în casa viitorului soţ!

Apoi le-a sărutat de rămas bun, dar ele au început să plângă.

10 – Venim şi noi cu tine la poporul tău, i-au zis ele.

11 – Nu, copilele mele, le-a răspuns Naomi, întoarceţi-vă! De ce să veniţi cu mine? Mai pot eu oare avea fii în pântecele meu, care să fie apoi soţii voştri? 12 Întoarceţi-vă, copilele mele! Plecaţi! Eu sunt prea bătrână să mai am un soţ. Chiar dacă aş zice că mai este nădejde pentru mine, chiar dacă aş fi în noaptea aceasta cu un bărbat şi aş naşte fii, 13 aţi aştepta voi până se vor face mari? Vă veţi păstra voi pentru ei, fără să vă măritaţi? Nu, copilele mele! Amărăciunea mea este prea mare pentru voi[c], căci mâna Domnului s-a întins împotriva mea!

14 Nurorile au început iarăşi să plângă. Orpa şi-a sărutat soacra de rămas bun şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.

15 – Cumnata ta s-a întors la poporul ei şi la zeii ei! i-a zis Naomi. Du-te şi tu după cumnata ta!

16 – Nu stărui să te părăsesc şi să mă întorc de la tine, i-a răspuns Rut. Unde mergi tu, vreau să merg şi eu, unde locuieşti tu, vreau să locuiesc şi eu; poporul tău va fi şi poporul meu, iar Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu. 17 Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi tot acolo voi fi şi îngropată. Domnul să se poarte cu mine cu toată asprimea[d] dacă altceva decât moartea mă va despărţi de tine!

18 Văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, Naomi a încetat să-i mai vorbească astfel. 19 Au plecat amândouă şi au călătorit împreună până au ajuns la Betleem.

Când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor.

– Aceasta este Naomi?! se întrebau femeile.

20 – Nu mă mai numiţi Naomi[e], le-a răspuns ea, ci numiţi-mă Mara[f], pentru că Cel Atotputernic[g] m-a amărât mult. 21 Când am plecat, aveam de toate, dar Domnul m-a adus înapoi cu mâinile goale. De ce să mă mai numiţi Naomi, de vreme ce Domnul a mărturisit împotriva mea[h] şi Cel Atotputernic a adus necazul asupra mea?

22 Aşa s-a întors Naomi din câmpiile Moabului împreună cu moabita Rut, nora ei. Ele au sosit în Betleem, tocmai când începea seceratul orzului.

Notas al pie

  1. Rut 1:1 Cu sensul de a conduce, a cârmui.
  2. Rut 1:8 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului
  3. Rut 1:13 În ideea că Naomi n-ar dori ca nurorile ei să împărtăşească amărăciunea ei; pentru ele ar mai fi nădejde dacă s-ar întoarce fiecare în familia ei. Sau: mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, în ideea că tinereţea le oferă un avantaj, faţă de Naomi
  4. Rut 1:17 Formulă tipică de jurământ (Lit.: Aşa să-mi facă Domnul şi chiar mai mult).
  5. Rut 1:20 Naomi înseamnă Plăcută; şi în v. 21.
  6. Rut 1:20 Mara înseamnă Amară.
  7. Rut 1:20 Ebr.: Şadai; şi în v. 21.
  8. Rut 1:21 Sau: m-a făcut să sufăr; LXX: m-a smerit

New Living Translation

Ruth 1

Elimelech Moves His Family to Moab

1In the days when the judges ruled in Israel, a severe famine came upon the land. So a man from Bethlehem in Judah left his home and went to live in the country of Moab, taking his wife and two sons with him. The man’s name was Elimelech, and his wife was Naomi. Their two sons were Mahlon and Kilion. They were Ephrathites from Bethlehem in the land of Judah. And when they reached Moab, they settled there.

Then Elimelech died, and Naomi was left with her two sons. The two sons married Moabite women. One married a woman named Orpah, and the other a woman named Ruth. But about ten years later, both Mahlon and Kilion died. This left Naomi alone, without her two sons or her husband.

Naomi and Ruth Return

Then Naomi heard in Moab that the Lord had blessed his people in Judah by giving them good crops again. So Naomi and her daughters-in-law got ready to leave Moab to return to her homeland. With her two daughters-in-law she set out from the place where she had been living, and they took the road that would lead them back to Judah.

But on the way, Naomi said to her two daughters-in-law, “Go back to your mothers’ homes. And may the Lord reward you for your kindness to your husbands and to me. May the Lord bless you with the security of another marriage.” Then she kissed them good-bye, and they all broke down and wept.

10 “No,” they said. “We want to go with you to your people.”

11 But Naomi replied, “Why should you go on with me? Can I still give birth to other sons who could grow up to be your husbands? 12 No, my daughters, return to your parents’ homes, for I am too old to marry again. And even if it were possible, and I were to get married tonight and bear sons, then what? 13 Would you wait for them to grow up and refuse to marry someone else? No, of course not, my daughters! Things are far more bitter for me than for you, because the Lord himself has raised his fist against me.”

14 And again they wept together, and Orpah kissed her mother-in-law good-bye. But Ruth clung tightly to Naomi. 15 “Look,” Naomi said to her, “your sister-in-law has gone back to her people and to her gods. You should do the same.”

16 But Ruth replied, “Don’t ask me to leave you and turn back. Wherever you go, I will go; wherever you live, I will live. Your people will be my people, and your God will be my God. 17 Wherever you die, I will die, and there I will be buried. May the Lord punish me severely if I allow anything but death to separate us!” 18 When Naomi saw that Ruth was determined to go with her, she said nothing more.

19 So the two of them continued on their journey. When they came to Bethlehem, the entire town was excited by their arrival. “Is it really Naomi?” the women asked.

20 “Don’t call me Naomi,” she responded. “Instead, call me Mara,[a] for the Almighty has made life very bitter for me. 21 I went away full, but the Lord has brought me home empty. Why call me Naomi when the Lord has caused me to suffer[b] and the Almighty has sent such tragedy upon me?”

22 So Naomi returned from Moab, accompanied by her daughter-in-law Ruth, the young Moabite woman. They arrived in Bethlehem in late spring, at the beginning of the barley harvest.

Notas al pie

  1. 1:20 Naomi means “pleasant”; Mara means “bitter.”
  2. 1:21 Or has testified against me.