Romani 9 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Romani 9:1-33

Alegerea suverană a lui Dumnezeu

1Spun adevărul în Cristos, nu mint: conștiința mea mărturisește, prin Duhul Sfânt, pentru mine 2că am o mare întristare și o durere neîncetată în inimă. 3Căci aș vrea, mai degrabă, să fiu eu însumi blestemat3 Gr.: anathema, un termen tehnic care, în perioada și cultura respectivă, avea cu preponderență o semnificație negativă. Termenul apare și în LXX (de 15 ori) având semnificație pozitivă doar o singură dată (Lev. 27:28, a dedica). și despărțit de Cristos de dragul fraților mei, al rudelor mele după trup, 4care sunt israeliți! Ale lor sunt înfierea4 Vezi nota de la 8:15; vezi și Ex. 4:22-23; Ier. 31:9; Os. 11:1., slava4 Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său (vezi Ex. 16:7, 10; Lev. 9:6, 23; Num. 16:19)., legămintele, darea Legii, închinarea4 Sau: slujba. și promisiunile. 5Ai lor sunt patriarhii5 Lit.: tații. și din ei a venit, după trup, Cristos, Care este deasupra tuturor, Dumnezeu binecuvântat în veci! Amin.

6Dar aceasta nu înseamnă că a dat greș Cuvântul6 Este vorba despre promisiunea legământului. lui Dumnezeu. Căci nu toți cei din Israel sunt Israel 7și nu toți sunt copiii lui Avraam doar pentru că sunt sămânța lui, ci, așa cum este scris: „Prin Isaac își va primi numele sămânța7 Termenul grecesc pentru sămânță este un singular ce se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca termenul să exprime, în cele mai multe cazuri, o ambiguitate intenționată. Apostolul Pavel (Gal. 3:16) aplică același termen, sămânță, lui Isus Cristos, argumentând exegetic că promisiunea făcută lui Avraam își găsește împlinirea supremă în Isus Cristos. ta.“7 Vezi Gen. 21:12. 8Aceasta înseamnă că nu copiii trupești sunt copiii lui Dumnezeu, ci copiii promisiunii sunt priviți ca sămânță. 9Căci cuvântul promisiunii a fost acesta: „Cam pe vremea aceasta voi veni, iar Sara va avea un fiu.“9 Vezi Gen. 18:10, 14. 10Dar nu numai atât, ci și Rebeca a primit o promisiune, când a rămas însărcinată printr‑un singur om10 Sau: printr‑o singură împreunare cu, pentru a accentua egalitatea celor doi fii., strămoșul10 Lit.: tatăl. nostru Isaac. 11Căci, deși gemenii nu se născuseră încă, nici nu făcuseră ceva bine sau rău (pentru ca scopul lui Dumnezeu în alegere să rămână, nu prin fapte, ci prin Cel Care cheamă), 12i s‑a spus: „Cel mai mare îi va sluji celui mai tânăr.“12 Vezi Gen. 25:23. 13Așa cum este scris:

„Pe Iacov l‑am iubit,

dar pe Esau l‑am urât.“13 Adică: Pe Iacov l‑am ales, / dar pe Esau l‑am respins. Vezi Mal. 1:2-3.

14Așadar, ce vom spune? Nu cumva este nedreptate din partea lui Dumnezeu? În niciun caz! 15Căci lui Moise i‑a spus:

„Eu voi avea milă de cel ce vreau să am milă

și Mă voi îndura de cel ce vreau să Mă îndur.“15 Vezi Ex. 33:19.

16Prin urmare, nu depinde de cel ce dorește, nici de cel ce aleargă, ci de Dumnezeu, Care are milă. 17Căci Scriptura îi spune lui Faraon:

„Te‑am ridicat tocmai pentru aceasta:

ca să‑Mi arăt în tine puterea Mea

și astfel Numele Meu

să fie vestit pe întreg pământul.“17 Pavel citează din Ex. 9:16 în versiunea LXX.

18Astfel, El are milă de cine dorește și împietrește pe cine dorește.

19Dar îmi vei zice: „Atunci, de ce mai găsește vină?! Căci cine se poate împotrivi voii Lui?!“ 20Dar, mai degrabă, cine ești tu, omule, ca să te contrazici cu Dumnezeu?! Oare lucrul întocmit îi va spune celui care l‑a întocmit: „De ce m‑ai făcut așa?“?20 Vezi Is. 29:16; 45:9. 21Sau nu are olarul autoritate peste lut, ca să facă, din același bulgăre de lut, un vas pentru o întrebuințare de cinste, iar altul pentru o întrebuințare lipsită de cinste?

22Dar dacă Dumnezeu, dorind să‑Și arate mânia și să‑Și facă cunoscută puterea, a suportat cu multă răbdare niște vase ale mâniei, pregătite pentru distrugere, 23pentru ca să‑Și facă cunoscută bogăția slavei Sale față de niște vase ale milei, pe care le pregătise mai dinainte pentru slavă? 24Astfel, El ne‑a chemat și pe noi, nu numai dintre iudei, ci și dintre neamuri. 25Așa cum spune în Osea:

„Pe cel ce nu era poporul Meu îl voi numi «Popor al Meu»,

și pe cea care nu era iubită, o voi numi «Iubită».“25 Vezi Os. 2:23.

26Și

„În locul unde li s‑a spus: «Voi nu sunteți poporul Meu!»,

acolo vor fi numiți «Fii ai Dumnezeului cel Viu».“26 Vezi Os. 1:10.

27Iar Isaia strigă despre Israel:

„Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării,

doar rămășița va fi mântuită,

28căci Domnul va duce la îndeplinire pe deplin și repede

cuvântul rostit asupra pământului.“28 Vezi Is. 10:22-23.

29Și, așa cum a spus deja Isaia:

„Dacă Domnul Oștirilor29 Gr.: Kurios Sabaoth, care îl redă pe ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi la: (1) oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers. nu ne‑ar fi lăsat o sămânță,

am fi ajuns ca Sodoma

și ne‑am fi asemănat cu Gomora.“29 Vezi Is. 1:9 în versiunea LXX.

Necredința lui Israel

30Și atunci ce vom spune? Neamurile, care n‑au urmărit dreptatea, au obținut o dreptate, și anume o dreptate care este prin credință. 31Însă Israel, care urmărea o lege a dreptății, n‑a ajuns la această lege. 32De ce? Pentru că n‑a urmărit‑o prin credință, ci, ca și cum ar fi fost posibil, prin fapte. Ei s‑au lovit de Piatra de poticnire, 33așa cum este scris:

„Iată, așez în Sion o Piatră de poticnire

și o Stâncă de cădere.

Cel ce crede în El nu va fi făcut de rușine.“33 Vezi Is. 8:14; 28:16.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Romanos 9:1-33

Diosca Pai munashca shinami agllan

1Cristopaj shutipimi nini, mana llullanichu. Ñuca yuyaipica, jucha illaj Espiritullatajmi yuyachicun. 2Punllantamari ñuca shungupica, jatun llaquihuan huañucuni. 3Ñuca quiquin aillupura huauquicunata quishpichingaraicuca, ñucallataj Cristomanta anchuchishca canatapish, jatun llaquita japinatapish munaimanmi. 4Pai israelcunatami, Diosca Paipaj quiquin huahuacunata rurashpa, Pai Dios sumaj cashcatapish ricuchirca. Paicunahuan ari ninacushpami, Mandashcatapish curca. Paita adoranapish, imallata cusha nishcacunapish paicunapajmi. 5Paicunaca ñaupa yayacunayujmi. Quishpichij Cristopish paicunapurapimi, runa aichayuj tucurca. Paica, tucuita Mandacuj Diosmari. Paitaca, huiñai huiñaita alli nishca cachun. Chashna cachun.

6Mana Taita Dioschu israelcunaman ari nishcata pʼaquirca. Ashtahuanpish yaya Israelmanta miraicunaca, manamari tucuicuna israelcunatajchu. 7Ñaupa yaya Abrahammanta mirarishcacunapish, mana tucuicuna paipaj huahuacunatajchu. Ashtahuanpish Diosmi, Abrahamtaca: «Cambaj churi Isaacmanta mirarishcacunallami, cambaj huahuacuna canga» nishca. 8Chashna nishpaca, mana paipaj huahua cashcallamanta, ‘Ña Diospaj huahuami’ nisha ninchu. Ashtahuanpish Dios cusha nishca shina huacharishca huahuacunami, paipaj huahuacunatajca. 9Diosca, Abrahamman churita cusha nishpami: «Cai punllacuna shinapimi shamusha. Chaipajca cambaj huarmi Saraca, cʼari huahuatami huachanga» nishca.

10Mana chaillachu, ashtahuanpish ñucanchij ñaupa yaya Isaacpaj huarmi Rebeca, huahuacunata huijsapiraj charicujpimi cashna tucurca: 11(Chai huahuacunaca manaraj huacharircachu, ima allitapish, ima mana allitapish manaraj rurarcachu. Paicuna huacharina ñaupamanmi, Taita Diosca, Pai maijanta agllasha nicushca shinallataj, agllashcata ricuchisha nirca. Mana maijan ima allita rurashpa ricuchishcamanta agllashcachu, Pai Diosmari chashna munarca). 12Chaimantami Rebecamanca: «Punta churimi, qʼuipa churita servinga» nirca. 13Dios Quillcachishcallapitajmi: «Jacobotami cʼuyarcani, Esautaca pʼiñarcanimi» nicun.

14Chashna cajpica, ¿ima nishuntaj? ¿Taita Dios chashna rurashpaca, mana rurana cashcatachu rurashca? ¡Ama chashnaca yuyashunchijchu! 15Diosca Moisestaca:

«Maijanta ñuca llaquisha nishcatami llaquisha.

Maijanta ñuca cʼuyasha nishcatami cʼuyasha» nishcami.

16Chashna cajpica, pita cashpapish mana quiquin munashcamanta, mana cashpaca ima allita rurashcamanta agllanchu. Ashtahuanpish Taita Diosca, llaquishcallamantami agllan. 17Chaimantami Dios Quillcachishcapica, Faraontaca cashna nin: «Ñucaca tucuita rurai tucuj cashcata canpi ricuchingapajpish, ñuca shutita tucui cai pachapi rijsichingapajpishmi, cantaca jatun mandaj cachun churarcani» ninmi. 18Shinashpaca Diosca, Pai llaquisha nishcatami llaquin, maijanpaj shunguta sinchiyachisha nishpapish, sinchiyachinllami.

19Caita uyashpaca: «Shinashpaca, ¿ima nishpataj Diosca ñucanchijta juchachin? Pai imata rurasha nishcataca, ¿pitaj jarcai tucungari?» ninguichari. 20Canca, ¿ima cashpataj Taita Diostaca chashna rimanguiari? Allpa platoca, paita rurajtaca: «¿Ima nishpataj ñucataca, “Chashna rurarcangui” ni tucunchari?» 21Allpamanta imatapish rurajca, ¿manachu chai allpallamantataj shuj platotaca ima allipajlla, shujtaca ima imapajpish rurai tucun?

22Cutin Taita Dios, Pai tucuita rurai tucuj cashcata ricuchingapaj, pʼiñarishpa chingachinalla, runacuna cajpipish, mana imata rurashpa shuyacushcallataca, ¿imatataj ningui? 23Shinallataj Diosca, Pai sumaj jatun cashcatami, Pai llaquishcacunamanca ricuchirca. Chashna rurashpa sumajyachingapajmi, paicunataca Paillataj ñaupaman allichishca. 24Pai chashna llaquishcacunatami, ñucanchij israelcunapuramantapish, mana israelcunapuramantapish cayashca. Ñucanchijmari chaicuna canchij. 25Chashna ruranatamari, Oseas libropica, cashna nishca:

«Mana ñucapaj cajcunatami, ‘Ñucapajmi canguichij’ nisha.

Manapish ñuca cʼuyashcatami, ñuca cʼuyashcacuna» nisha.

26«Cashnapishmi tucunga:

Maipimi, ‘Mana ñucapajchu canguichij’ nircani, chaillapitajmi:

‘Causaj Taita Diospaj huahuacunami’ nishca cangacuna» nishcami.

27Shinallataj Isaiaspish, israelcunamanta huillashpaca:

«Israelcunaca, mama cucha uri tʼiyu allpa shina cashpapish,

huaquincunallami quishpiringacuna.

28Mandaj Diosca, cai pachapi imata rurana tucushcataca,

tucui imalla rurasha nishcatami,

mana unaiyashpa pajtachinga» nishcami.

29Isaiasllatajmi ñaupaman cashnapish nishca:

«Tucuita Mandaj Dios,

huaquin huahuacunallatapish mana saquishca cajpica,

Sodoma shinami tucunchijman carca,

Gomorratajllami chingarinchijman carca» nishcami.

Israelcunaca alli huillaita mana chasquishcachu

30¿Cunanca ima nishuntaj? Mana israelcunaca, Dios paicunata ima juchachina illajta rurachunca mana mashcashcacunachu. Shina cashpapish, paicunarajmari crishcallamanta ima juchachina illaj tucushcacuna. 31Ashtahuanpish israelcunaca Mandashcahuanmi, ima juchachina illaj tucushun yuyarcacuna, Shina cashpapish ima juchachina illaj tucunataca, manataj pajtarcacunachu. 32¿Ima nishpashi mana pajtarcacuna? Paicunaca, Mandashcapi imalla nishcata rurashpalla, ima juchachina illaj tucushun yuyashpamari, Jesusta mana crircacuna. Chaimantami paicunaca, chai ñitcachij rumipi ñitcarircacuna. 33Chashna tucunatami cashna Quillcachishca:

«Riquichij, Sionpica ñitcachij rumita,

urmachij jatun rumitami churani.

Maijanpish Paita crijtaca, mana pingachishachu» nishcami.