Credincioșia lui Dumnezeu
1Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2Acesta este mare în toate privințele! Mai întâi, pentru că lor le‑au fost încredințate cuvintele2 Gr.: loghia. Termenul apare de patru ori în NT și face trimitere la rostirile din vechime primite de poporul Israel de la Dumnezeu. Vezi F.A. 7:38; Evr. 5:12; 1 Pet. 4:11. lui Dumnezeu. 3Și ce dacă unii n‑au crezut?! Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris:
„Așa încât Tu să fii găsit drept în cuvintele Tale
și să fii învingător când judeci.“4 Vezi Ps. 51:4. Sau când ești judecat.
5Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce mânia? Vorbesc în felul oamenilor. 6În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu sporește spre slava Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8Și de ce să nu facem rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă!
Niciun om nu este drept
9Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni?9 Sau: Suntem noi mai prejos? Expresia în limba greacă ne permite să traducem atât cu referire la iudei, cu sens pozitiv (mai buni), cât și cu referire la neamuri, cu sens negativ (mai prejos). Nicidecum! Căci i‑am acuzat deja pe toți – atât pe iudei, cât și pe greci – că sunt sub păcat, 10după cum este scris:
„Nu există niciun om drept, niciunul măcar!
11Nu există niciunul care să aibă pricepere!
Nu există niciunul care să‑L caute pe Dumnezeu!
12Toți s‑au rătăcit,
cu toții au devenit buni de nimic!
Nu mai există niciunul care să facă binele,
niciunul măcar!12 Pavel citează din LXX (Ps. 14:1-3; 53:1-3; Ecl. 7:20).
13Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor înșală;13 Vezi Ps. 5:9.
sub buzele lor este venin de viperă;13 Vezi Ps. 140:3.
14gura le este plină de blestem și amărăciune;14 Vezi Ps. 10:7.
15picioarele lor sunt grabnice să verse sânge.
16Pe căile lor se află prăpădul și nenorocirea
17și n‑au cunoscut calea păcii.17 Vezi Is. 59:7-8.
18Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“18 Vezi Ps. 36:1.
19Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20Căci „niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui“20 Vezi Ps. 143:2. prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credință
21Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți21 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile. Vezi, de ex., Gen. 15:6; Ps. 32:1-2; Hab. 2:4., 22și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. 23Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, 24fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25pe Care Dumnezeu L‑a înfățișat drept loc al ispășirii25 Gr.: hilasterion. Termenul este întâlnit de două ori în NT (vezi și Evr. 9:5) și face trimitere la Capacul (Locul) Ispășirii (vezi Ex. 25:17-22; termenul ebraic pentru Capacul Ispășirii poate fi tradus și cu Locul Ispășirii/Răscumpărării; Locul Milei; Locul Iertării– locul în care marele preot stropea cu sânge în Ziua Ispășirii în vederea iertării poporului de păcate). prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, 26pentru ca, în vremea de acum, să‑Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să‑l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.
27Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30întrucât este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31Atunci, oare desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi susținem Legea.
Diosca manataj shitanchu
1Shinashpaca judío canaca, ¿imapajtaj alli canga? Charishca aicha punta carata pʼitichishca canapish, ¿imapajtaj alli canga? 2Alli yuyarijpica, chaihuanca achca allicunatamari chasquishcacuna. Puntaca, Taita Diosca paipaj Shimitami paicunapaj maquipi churashca.
3Chaita chasquishpapish, maijancunaca manatajmari crishcacunachu. Chashna maijancuna mana crijta ricushpaca, ¿Taita Diospish pai rurana tucushcataca ñachu mana pajtachina tucushca canga? 4¿Maitataj chashnaca cangari? Tucui runacuna llulla cajpipish, Taita Diosca, pai rurana tucushcataca, tucuita pajtachicungallami. Chashna cajpimi, cashna Quillcashca tiyacun:
«Quiquinca imata nishpapish, pajtachij cashcatami ricuchingui.
Quiquinta imata juchachijpipish, Quiquinmi mishashpa llujshingui» ninmi.
5(Cunanca runapaj yuyaihuan rimarij shinalla rimasha). Ñucanchij mana allita rurashcallamantataj, Taita Diosca cashcata ruraj cashca ashtahuan ricunalla tucujpica, ¿imatataj nishun? Taita Diosca llaquita cachashpaca, ¿manapish llaquichina cajpi llaquichijchu canga? 6¿Maitataj chashnaca cangari? Taita Diosca, paipish chashna cashpaca, cai pachapi causajcunataca, ¿ima ñahuihuantaj juchachingari? 7Ñuca llulla cajpitajmari, Taita Diosca mana llullaj, sumaj cashca, ashtahuan ricunalla tucun. Shina cajpica, ¿ima nishpataj paica ñucataca: «Juchayujmi cangui» nishpa juchachicunri? 8Shinashpaca, ñucanchijta yanga juchachijcuna nishca shina: “Allita japingapajca, millaita ruracushunlla” ninatajchari alli canmanri. (‘Chashna nishpami purincuna’ nishpa, ñucanchijta yanga juchachijcunaca, jatun llaquita apana cashcallatatajmi apangacuna).
Juchata mana rurajca shujllapish mana tiyanchu
9Shinashpaca, ¿ñucanchijca mana israelcunata yalli allichu canchij? ¿Maitataj chashnaca cashunri? Ñamari, “Israelcunapish, mana israelcunapish jucha mandashcami causancuna” nircanchij. 10Dios Quillcachishcapitajmi, cashna nicun:
«Juchata mana rurajca, shujllapish mana tiyanchu.
11Alli yuyaiyujca, pi mana tiyanchu,
Taita Diostaca pi mana mashcanchu.
12Tucuicunami panda ñanta catishpa,
yanga tucurcacuna.
Allita rurajca pi mana tiyanchu,
¡Shujllapish mana tiyanchu!»
13«Paicunapaj tungurica, pambangapaj allashca jutcu shinami.
Llulla cʼallucunami.»
«Paicunapaj shimica, culebrapaj venenohuan jundami.»
14«Paicunaca, imapish tucuchun nishpami,
jayaj shimicunata amullirashca purincuna.»
15«Chaquicunahuanca, huañuchinaman callpajcunami.
16Maita rishpapish llaquichishpataj, chingachishpatajmi tigrancuna.
17Sumajta causanataca, imata mana yachancunachu.»
18«Taita Diosta manchanatapish, mana yuyarincunallapishchu» ninmi.
19Chashna cajpimi, Mandashca imallata nicushcacunaca, Mandashcata charicujcunapajllataj cashcata yachanchij. Taita Dios tapucun ñaupajpica, tucuicuna shimita huichcashca saquirichunmi, chashnaca nicun. 20Mandashcapi imalla nishcata pajtachishcamantaca, Diosca mana ima juchachina illajta rurangachu. Mandashcacunaca, juchayuj cashcata ricuchingapajllami.
Jesucristota crijllapimi ima juchachina illajta ruran
21Ashtahuanpish Taita Diosca juchayujcunataca Mandashcamanta chʼicanmari ima juchachina illajta rurana tucushca. Chaitaca cunanmari yachanchij. Chaitaca Mandashcapish, Dios ima nishcata huillajcunapish ñamari huillashca. 22Jesucristota crijllapimi, Taita Diosca ima juchachina illajta ruran. Tucuicunapaj chai shinallatajmi. 23Tucuicunallataj juchallishcamantami, Taita Dios cushca sumaj canatapish quichuchircacuna. 24Chashna mana cʼuyaipajcunatamari Diosca ñucanchijtaca jatunta cʼuyashca. Chaimantami, ñucanchij imata mana cujpipish, Cristo Jesusllamanta quishpichinlla. 25Taita Diosca, Jesucristotaca yahuarta jichashpa huañushpa, ñucanchij juchacunata anchuchichunmi cacharca. Chaimantami Jesucristoca, pai jichashca yahuarpi crijcunallata quishpichin. Taita Diosca, ima juchachina illajta ruraj cashcata ricuchingapajmi, mana pʼiñarishpalla, ñaupa juchacunamantaca mana yuyachishpa, saquircalla. 26Diosca, Paillataj ima juchachina illaj cashpami, pitapish Jesusta crijllapi, ima juchachina illajta rurashpa chasquin. Chaita cunan punlla ricuchingapajmi chashnaca rurarca. 27Shina cajpica, ¿imamanta jatun tucuna tiyanchu? Ña mana tiyanchu. ¿Imamantari? ¿Mandashcapi nishcata rurashcamantachu, imashi? Mana chaimantachu. Ashtahuanpish Jesusta crichun mandashcata chasquishcamantami chashna tucun. 28Chaimantami maijanpish Mandashcata saquishpa crijtami, ima juchachina illajta ruran nicunchij. 29Shinashpaca, ¿Diosca judiocunapajllachu Dios canga? ¿Manachu mana israelcunapajpish Dios canga? Ari, mana israelcunapajpish Diostajmari. 30Taita Diosca, shujlla cashcamantami, charishca aicha punta carata pʼitichishca cajpipish, mana chaita rurashca cajpipish, Jesusta crijllapi, ima juchachina illajta ruran. 31Chashna cajpica crishpaca, ¿Mandashcatachu chingachinchij? ¡Ama chaitaca yuyaichijchu! Ashtahuanpish Mandashcataca, alli cashcatamari ricuchicunchij.
