Credincioșia lui Dumnezeu
1Care este, atunci, superioritatea iudeului sau care este folosul circumciziei? 2Acesta este mare în toate privințele! Mai întâi, pentru că lor le‑au fost încredințate cuvintele2 Gr.: loghia. Termenul apare de patru ori în NT și face trimitere la rostirile din vechime primite de poporul Israel de la Dumnezeu. Vezi F.A. 7:38; Evr. 5:12; 1 Pet. 4:11. lui Dumnezeu. 3Și ce dacă unii n‑au crezut?! Va desființa oare necredincioșia lor credincioșia lui Dumnezeu? 4În niciun caz! Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat și fiecare om să fie găsit mincinos, după cum este scris:
„Așa încât Tu să fii găsit drept în cuvintele Tale
și să fii învingător când judeci.“4 Vezi Ps. 51:4. Sau când ești judecat.
5Dar dacă nedreptatea noastră pune în lumină dreptatea lui Dumnezeu, ce vom zice? Nu cumva este nedrept Dumnezeu când aduce mânia? Vorbesc în felul oamenilor. 6În niciun caz! Altfel, cum va judeca Dumnezeu lumea? 7Iar dacă, prin minciuna mea, adevărul lui Dumnezeu sporește spre slava Lui, atunci de ce sunt judecat ca păcătos? 8Și de ce să nu facem rele, ca să vină cele bune, așa cum suntem vorbiți de rău și cum susțin unii despre noi că spunem? Condamnarea lor este dreaptă!
Niciun om nu este drept
9Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni?9 Sau: Suntem noi mai prejos? Expresia în limba greacă ne permite să traducem atât cu referire la iudei, cu sens pozitiv (mai buni), cât și cu referire la neamuri, cu sens negativ (mai prejos). Nicidecum! Căci i‑am acuzat deja pe toți – atât pe iudei, cât și pe greci – că sunt sub păcat, 10după cum este scris:
„Nu există niciun om drept, niciunul măcar!
11Nu există niciunul care să aibă pricepere!
Nu există niciunul care să‑L caute pe Dumnezeu!
12Toți s‑au rătăcit,
cu toții au devenit buni de nimic!
Nu mai există niciunul care să facă binele,
niciunul măcar!12 Pavel citează din LXX (Ps. 14:1-3; 53:1-3; Ecl. 7:20).
13Gâtlejul le este un mormânt deschis;
cu limbile lor înșală;13 Vezi Ps. 5:9.
sub buzele lor este venin de viperă;13 Vezi Ps. 140:3.
14gura le este plină de blestem și amărăciune;14 Vezi Ps. 10:7.
15picioarele lor sunt grabnice să verse sânge.
16Pe căile lor se află prăpădul și nenorocirea
17și n‑au cunoscut calea păcii.17 Vezi Is. 59:7-8.
18Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lor!“18 Vezi Ps. 36:1.
19Dar știm că tot ce spune Legea, le spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și întreaga lume să fie găsită răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu. 20Căci „niciun om nu va fi îndreptățit înaintea Lui“20 Vezi Ps. 143:2. prin faptele Legii, deoarece, prin Lege, vine cunoașterea păcatului.
Dreptatea lui Dumnezeu prin credință
21Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu, fără Lege, despre care se mărturisește prin Lege și Profeți21 Adică Vechiul Testament, care era împărțit în trei secțiuni: Legea (Moise), Profeții și Scrierile. Vezi, de ex., Gen. 15:6; Ps. 32:1-2; Hab. 2:4., 22și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. 23Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, 24fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, 25pe Care Dumnezeu L‑a înfățișat drept loc al ispășirii25 Gr.: hilasterion. Termenul este întâlnit de două ori în NT (vezi și Evr. 9:5) și face trimitere la Capacul (Locul) Ispășirii (vezi Ex. 25:17-22; termenul ebraic pentru Capacul Ispășirii poate fi tradus și cu Locul Ispășirii/Răscumpărării; Locul Milei; Locul Iertării– locul în care marele preot stropea cu sânge în Ziua Ispășirii în vederea iertării poporului de păcate). prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, 26pentru ca, în vremea de acum, să‑Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să‑l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.
27Și atunci, unde este lauda? A fost înlăturată! Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței, 28deoarece noi considerăm că omul este îndreptățit prin credință, fără faptele Legii. 29Sau Dumnezeu este doar al iudeilor? Nu este și al neamurilor? Da, este și al neamurilor, 30întrucât este un singur Dumnezeu, Care îi va îndreptăți, prin credință, pe cei circumciși și, tot prin credință, și pe cei necircumciși. 31Atunci, oare desființăm noi Legea prin credință? În niciun caz! Dimpotrivă, noi susținem Legea.
1Ɛnneɛ na Yudaniyɛ ho mfasoɔ ne sɛn, anaasɛ twetiatwa ho wɔ mfasoɔ bi? 2Aane mfasoɔ wɔ so. Deɛ ɛdi ɛkan no, Onyankopɔn de ne nsɛm ahyɛ wɔn nsa.
3Na sɛ ebinom nni gyidie ɛ? Gyidie a wɔnni no kyerɛ sɛ Onyankopɔn nyɛ ɔnokwafoɔ anaa? 4Ɛnte saa koraa! Sɛ obiara yɛ ɔtorofoɔ a, Onyankopɔn deɛ, ɔyɛ ɔnokwafoɔ, sɛdeɛ wɔatwerɛ sɛ,
“Wodi bem wɔ wo kasa mu
na wotene wɔ wʼatemmuo mu.”
5Na obi bɛka sɛ, “sɛ yɛn bɔne a yɛyɛ no da Onyankopɔn tenenee adi kann a, adɛn enti na ɛsɛ sɛ Onyankopɔn abufuhyeɛ ba yɛn so?” (Merekasa sɛ onipa) 6Dabi! Sɛ Onyankopɔn nyɛ ɔteneneeni a, ɛbɛyɛ dɛn na watumi abu ewiase atɛn? 7Obi bɛgye akyinnyeɛ aka sɛ, “Sɛ me nkontompo ma Onyankopɔn nokorɛ da adi na nʼanimuonyam boro so a, ɛnneɛ adɛn enti na Onyankopɔn bu me fɔ sɛ ɔdebɔneyɛfoɔ?” 8Ebinom nso bɛka sɛ, “Ɛnneɛ momma yɛnyɛ bɔne sɛdeɛ biribi pa bɛfiri mu aba!” Nnipa bi mpo ka sɛ saa asɛm yi na yɛka. Onyankopɔn bɛbu wɔn atɛn.
Obiara Ntene
9Ɛnneɛ, ɛdeɛn na yɛnka? Yɛn Yudafoɔ yɛ nnipa sene amanamanmufoɔ no anaa? Ɛnte saa! Makyerɛ mu dada sɛ Yudafoɔ ne amanamanmufoɔ nyinaa yɛ pɛ wɔ bɔne tumi ase. 10Sɛdeɛ Atwerɛsɛm no ka sɛ,
“Obiara nyɛ ɔteneneeni;
11obiara nyɛ ɔbadwemma;
na obiara nni hɔ a ɔhwehwɛ Onyankopɔn akyiri kwan.
12Nnipa nyinaa atwe wɔn ho afiri Onyankopɔn ho;
wɔn nyinaa ayɛ bɔne.
Obiara nni hɔ a ɔyɛ papa.
Ɔbaako mpo nni hɔ.”
13“Wɔn anom te sɛ damena a abue;
na wɔn tɛkrɛma ka atorɔsɛm.”
“Wɔn anofafa ka nsɛm a ɛte sɛ ɔwɔ ano borɔ.”
14“Nnome a ɛyɛ hu na ɛfiri wɔn anom ba.”
15“Wɔnkyɛre opira ne awudie ho;
16baabiara a wɔbɛkɔ no, wɔsɛe hɔ pasaa,
17na wɔnnim asomdwoeɛ kwan.”
18“Na wɔnnsuro Onyankopɔn.”
19Yɛnim sɛ biribiara a ɛwɔ Mmara no mu no, wɔtwerɛ maa wɔn a wɔhyɛ Mmara no tumi ase. Mmara no ka yeinom sɛdeɛ ɛbɛyɛ a obiara rennya anoyie, na ama Onyankopɔn akyerɛ sɛ ewiase nyinaa di fɔ. 20Ɛfiri sɛ, obiara nni hɔ a sɛ ɔyɛ deɛ Mmara no hyɛ sɛ ɔnyɛ a, Onyankopɔn bɛbu no bem. Deɛ Mmara no yɛ ara ne sɛ, ɛma onipa hunu sɛ wayɛ bɔne.
21Wɔada teneneeyɛ a ɛfiri Onyankopɔn, na ɛmfiri mmara no adi. Ɛno na Mmara no ne Adiyifoɔ no di ho adanseɛ. 22Saa teneneeyɛ a ɛfiri Onyankopɔn yi nam gyidie a yɛwɔ wɔ Yesu Kristo mu. Ɛwɔ hɔ ma agyidifoɔ nyinaa. Nsonsonoeɛ biara nni mu. 23Na nnipa nyinaa ayɛ bɔne ama Onyankopɔn animuonyam abɔ wɔn, 24nanso ɔnam Kristo adom nkwagyeɛ no so abu wɔn nyinaa bem kwa. 25Onyankopɔn somaa Kristo sɛ ɔmfa ne ho mmɛbɔ afɔdeɛ mma yɛn. Kristo de ne mogya maaeɛ, sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, gyidie a yɛbɛnya wɔ ne mu enti wɔbɛgye yɛn. Saa afɔdeɛ yi ma yɛhunu sɛ, mmerɛ a atwa mu no, Onyankopɔn nam boasetɔ ne adom so de bɔne kyɛeɛ. 26Ɛfiri sɛ na Onyankopɔn rehwɛ ɛkwan na ɔde wɔn abɛka deɛ ɔreyɛ saa ɛberɛ yi no ho. Onyankopɔn yɛɛ yei de kyerɛɛ ne tenenee, ɛfiri sɛ ɔno ankasa nyɛ nyiyimu, na ɔbu atɛntenenee nso, na sɛ nnebɔneyɛfoɔ gye Yesu di a, ɔbu wɔn sɛ wɔtene wɔ nʼani so.
27Ɛnneɛ ɛdeɛn na yɛde bɛhoahoa yɛn ho? Biribiara nni hɔ! Na adɛn nti? Mmara no a yɛdi so no enti na wagye yɛn anaa? Dabi. Gye a ɔgye yɛn no nnyina mmara a yɛdi so, na mmom, ɛgyina gyidie a yɛwɔ wɔ Yesu mu. 28Ne tiawatwa ne sɛ, wɔnam gyidie so na wɔbu onipa bem, na ɛnyɛ Mmara a ɔdi so no enti. 29Onyankopɔn yɛ Yudafoɔ nko ara Onyankopɔn anaa? Ɔnyɛ amanamanmufoɔ nso Onyankopɔn bi anaa? Ɛyɛ nokorɛ turodoo sɛ ɔyɛ amanamanmufoɔ nso Onyankopɔn. 30Onyankopɔn yɛ baako, na ɔnam gyidie nko ara a Yudafoɔ wɔ so bɛbu wɔn bem. Na saa ara nso na ɔnam gyidie nko ara so bɛbu amanamanmufoɔ bem. 31Enti, yei kyerɛ sɛ, ɛsɛ sɛ yɛfa saa gyidie no so gyae Mmara no so di anaa? Dabi, na mmom, sɛ yɛwɔ gyidie a, yɛfoa Mmara no adanseɛ so.
