1Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți este să fie mântuiți. 2Căci le mărturisesc că au zel pentru Dumnezeu, însă nu potrivit cu adevărata cunoaștere. 3Fiindcă, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu și căutând să‑și însușească o dreptate a lor înșiși, ei nu s‑au supus dreptății lui Dumnezeu. 4Căci Cristos este împlinirea4 Gr.: telos, care se poate traduce și cu: scopul. Legii, pentru dreptatea fiecăruia care crede.
Mântuirea este pentru toți cei care cred
5Căci Moise scrie despre dreptatea care vine din Lege astfel: „Omul care le face va trăi prin ele.“5 Vezi Lev. 18:5. 6Însă dreptatea care vine din credință spune așa: „Să nu zici în inima ta: «Cine se va sui în cer?»“6 Vezi Deut. 30:12. – adică pentru a‑L coborî pe Cristos – 7„sau: «Cine va coborî în Adânc7 Lit.: Abis, loc de detenție pentru duhurile rele și pentru Satan. În LXX însă, termenul grecesc abyssos traduce ebraicul tehom (adânc, vezi Gen. 1:2; 7:11).?»“7 Pavel folosește un limbaj similar celui din Deut. 30:13 pentru a face aluzie, probabil, la experiența coborârii și întoarcerii lui Iona din adâncuri, exemplu folosit de Isus ca simbol al morții și învierii Sale. – adică pentru a‑L ridica pe Cristos dintre cei morți! 8Și atunci, ce spune ea?
„Cuvântul este aproape de tine;
este în gura ta și în inima ta.“8 Vezi Deut. 30:14.
Acesta este cuvântul credinței, pe care‑l predicăm. 9Fiindcă, dacă mărturisești cu gura ta că Isus este Domn9 Sau: este Domnul; vezi v. 13. Termenul grecesc pentru Domn (Kurios) apare de peste 6000 de ori în LXX, traducându‑l pe ebraicul YHWH (Domnul– vezi nota de la Ex. 3:14). și crezi în inima ta că Dumnezeu L‑a înviat dintre cei morți, vei fi mântuit. 10Căci cu inima omul crede ca să primească dreptatea și cu gura mărturisește ca să primească mântuirea.10 Lit.: cu inima crede spre dreptate și cu gura mărturisește spre mântuire. 11Într-adevăr, Scriptura spune: „Oricine crede în El nu va fi făcut de rușine.“11 Pavel citează din Is. 28:16 în traducerea LXX. 12Căci nu este nicio deosebire între iudeu și grec, deoarece Același Domn este al tuturor, fiind bogat în binecuvântare față de toți cei ce‑L cheamă. 13Fiindcă „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!“13 Vezi Ioel 2:32.
14Așadar, cum Îl vor chema pe Cel în Care n‑au crezut? Și cum vor crede în Cel despre Care n‑au auzit? Și cum vor auzi, fără să le predice cineva? 15Și cum să predice, dacă nu sunt trimiși? Așa cum este scris: „Cât de frumoase sunt picioarele celor ce aduc vești bune!“15 Vezi Is. 52:7; Naum 1:15.
16Însă nu toți au ascultat de Evanghelie, pentru că Isaia spune: „Doamne, cine a crezut ceea ce noi am auzit?“16 Vezi Is. 53:1. 17Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos.17 Lit.: Astfel, credința [vine] din auzire, iar auzirea [vine] prin Cuvântul lui Cristos. 18Însă eu întreb: n‑au auzit ei? Ba da!
„Răsunetul lor a străbătut întreg pământul
și cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.“18 Vezi Ps. 19:4.
19Însă eu întreb: oare n‑a înțeles Israel? Mai întâi, Moise spune:
„Eu vă voi provoca la gelozie prin cei ce nu sunt un neam;
vă voi mânia printr‑un neam fără pricepere.“19 Vezi Deut. 32:21.
20Iar Isaia este atât de îndrăzneț, încât spune:
„M‑am lăsat găsit de către cei ce nu Mă căutau;
M‑am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.“20 Vezi Is. 65:1 în traducerea LXX.
21Însă, despre Israel, spune:
„Toată ziua Mi‑am întins mâinile
către un popor neascultător și împotrivitor.“21 Vezi Is. 65:2.
1Meus irmãos, o grande desejo do meu coração e a minha oração é que Israel possa ser salvo. 2Eu sei como eles defendem fervorosamente a honra de Deus, mas é um zelo sem entendimento. 3Eles não entendem que Cristo morreu para os tornar justos. Por isso, continuam a procurar tornar-se justos por si mesmos, tentando guardar a Lei, e não se sujeitam à justiça de Deus. 4Pois o propósito da Lei é conduzir-nos a Cristo para a justificação de todo o crente.
5Porque Moisés escreveu: “Quem cumprir estas prescrições viverá por elas.”10.5 Lv 18.5. Esta é a maneira de a Lei tornar uma pessoa justa. 6Porém, da justiça baseada na fé escreveu o seguinte: “Não digas no teu coração: ‘Quem pode subir aos céus?’ ” (Ou seja, para trazer Cristo à Terra). 7E ainda: “Quem descerá ao abismo?”10.7 Dt 30.13. (Ou seja, para ressuscitar Cristo dentre os mortos). 8Mas o passo seguinte mostra o que pregamos acerca da fé:
“A mensagem está mesmo à mão;
na tua boca e no teu coração.”10.8 Dt 30.14.
9Se com a tua boca confessares que Jesus Cristo é o Senhor e no teu coração creres que Deus o ressuscitou dentre os mortos, serás salvo. 10Porque é crendo que uma pessoa é declarada justa por Deus; e é declarando, em voz clara, que a salvação se afirma. 11Porque a Escritura diz: “Mas aquele que nele crer não será envergonhado.”10.11 Is 28.16. 12E nisto, entre judeus e os gentios não há diferença: todos têm o mesmo Senhor que concede generosamente as suas riquezas aos que o invocarem. 13Porque: “Todo aquele que invocar o nome do Senhor será salvo.”10.13 Jl 2.32.
14Mas como chamarão por ele aqueles que ainda não creem nele? E como hão de crer nele se nunca ouviram falar dele? E como ouvirão a seu respeito se ninguém lhes falar dele? 15E como irá alguém falar-lhes se não for enviado? É disso que falam as Escrituras quando dizem: “Como são belos os pés daqueles que anunciam boas novas.”10.15 Is 52.7.
16Mas nem todos responderam a essa voz do evangelho, porque Isaías, o profeta, disse: “Senhor, quem creu na nossa pregação?”10.16 Is 53.1. 17Na verdade, a fé vem por ouvir, e o que se ouve é a palavra de Cristo.
18Mas pergunto: não terão eles ouvido? Sim, decerto:
“A sua mensagem foi por toda a Terra,
até às suas extremidades.”10.18 Sl 19.4.
19E ainda pergunto: não terá Israel tomado conhecimento? Sobre isto, Moisés declarou da parte de Deus:
“Suscitar-vos-ei ciúmes de gente que não é o meu povo,
e contra um povo que não tem conhecimento provocar-vos-ei à ira.”10.19 Dt 32.21.
20Mais tarde Isaías também dirá ousadamente da parte de Deus:
“Fui procurado pelos que nunca antes tinham inquirido sobre mim.
Os que nunca antes me tinham buscado agora me acham.”10.20 Is 65.1.
21Quanto a Israel, Deus disse:
“Continuamente estendi as minhas mãos
a um povo rebelde e desobediente.”10.21 Is 65.2.
