Psalmul 74
Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32. al lui Asaf
1Dumnezeule, de ce ne respingi neîncetat?
De ce‑Ți aprinzi mânia împotriva turmei pășunii Tale?
2Adu‑Ți aminte de comunitatea Ta, pe care ai câștigat‑o2 Sau: ai creat‑o; ai agonisit‑o; ai cumpărat‑o. în vechime
și ai răscumpărat‑o ca seminție a moștenirii Tale;
adu‑Ți aminte de muntele Sion, unde ai locuit!
3Îndreaptă‑Ți pașii spre aceste ruine veșnice,
unde dușmanul a prăpădit totul în Lăcașul cel sfânt!
4Vrăjmașii Tăi au răcnit în mijlocul Locului Tău de întâlnire;
și‑au pus însemnele lor ca semne.
5Și‑au făcut un nume asemenea celor ce ridică topoarele
ca să croiască drum prin pădure.
6Și‑au ascuțit uneltele împotriva gravurilor lui,
zdrobindu‑le cu lovituri de secure și de bardă.
7Au dat foc Sfântului Tău Lăcaș;
au întinat Locuința Numelui Tău, trântind‑o la pământ!
8Și‑au zis în inima lor: „Îi vom supune pe toți!“
Au ars toate locurile de întâlnire ale lui Dumnezeu din țară.
9Nu ne mai putem vedea semnele, nu mai este niciun profet
și niciunul dintre noi nu știe până când vor dura toate acestea!
10Dumnezeule, până când va mai batjocori vrăjmașul?
Va defăima dușmanul pentru totdeauna Numele Tău?
11De ce Ți‑ai retras mâna Ta și dreapta Ta?
Înalț‑o de la sân și distruge!
12Dumnezeu este Împăratul meu din vechime
și Cel Ce aduce izbăviri peste pământ12 Sau: peste (lit.: în mijlocul) țară..
13Tu, cu puterea Ta, ai despărțit marea,
ai zdrobit capetele monștrilor din ape.
14Tu ai sfărâmat capetele Leviatanului14 Sensul termenului ebraic este nesigur. Din câte se pare, termenul este folosit în VT atât cu referire la mitologia canaanită, desemnând un monstru marin (în versetul de față; Iov 3:8; Is. 27:1), cât și în sens literal (Iov 41:1; Ps. 104:26), făcând referire la o specie de animal marin, impresionantă și de temut, de al cărei corespondent modern nu putem fi siguri.
și l‑ai dat de mâncare poporului din pustietăți.
15Tu ai deschis izvoare și ueduri15 Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar.
și ai uscat râuri care nu seacă.
16A Ta este ziua; a Ta este și noaptea.
Tu ai rânduit luna și soarele.
17Tu ai stabilit toate hotarele pământului;
Tu ai întocmit vara și iarna.
18Adu‑Ți aminte că dușmanul Te defăimează, Doamne,
și un popor nebun batjocorește Numele Tău.
19Nu lăsa pradă unei fiare sufletul turturelei Tale,
nu uita pentru totdeauna viața săracilor Tăi!
20Ai în vedere legământul,
căci locurile întunecate ale țării
sunt pline de cuiburi ale violenței!
21Fă să nu se întoarcă umilit cel asuprit!
Săracul și nevoiașul să laude Numele Tău!
22Ridică‑Te, Dumnezeule, apără‑Ți cauza!
Adu‑Ți aminte cum ești disprețuit toată ziua de către cel nebun!
23Nu uita glasul dușmanilor Tăi
și larma celor care se ridică împotriva Ta sporește mereu!
