Cartea III
(Psalmii 73–89)
Psalmul 73
Un psalm al lui Asaf.
1Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2Cât despre mine, erau să mi se îndoaie picioarele,
era cât pe ce să‑mi alunece pașii,
3căci îi invidiam pe cei lăudăroși
când vedeam bunăstarea celor răi.
4Căci ei n‑au parte de remușcări până la moarte,
iar trupul le este plin de grăsime.4 Sau: Căci n‑au parte de durere, / iar trupul le este sănătos și puternic.
5N‑au parte de necazul muritorului de rând
și nu sunt loviți ca alți oameni.
6De aceea mândria le este lănțișor la gât,
iar violența îi învelește ca o manta.
7Le iese ochiul din orbită,7 Sau: Le ies ochii din cauza grăsimii. LXX și Siriacă: din grăsimea lor se prelinge ticăloșia.
iar imaginațiile inimii lor întrec măsura.
8Iau în derâdere și vorbesc cu răutate;
vorbesc de sus cu asuprire.
9Își înalță gura până la ceruri,
iar limba lor cutreieră pământul.
10De aceea poporul Lui se întoarce la ei
și soarbe ape din plin de la ei.
11Ei zic: „Cum să știe Dumnezeu
și cum ar putea afla Cel Preaînalt?“
12Iată, așa sunt cei răi:
liniștiți pe vecie și crescând în bogăție.
13Într-adevăr, degeaba mi‑am curățit inima
și mi‑am spălat mâinile în nevinovăție,
14căci sunt lovit toată ziua
și am parte de pedeapsă în fiecare dimineață.
15Dacă aș zice: „Vreau să pot vorbi și eu așa!“,
iată că aș trăda generația fiilor Tăi.
16Când m‑am gândit la aceste lucruri ca să le înțeleg,
a fost o îndeletnicire obositoare pentru mine,
17până când am venit la Sfântul Lăcaș al lui Dumnezeu
și am luat aminte la sfârșitul lor.
18Într-adevăr, Tu îi așezi în locuri alunecoase,
îi arunci în dezastru.
19Cum sunt pustiiți într‑o clipă!
Sunt nimiciți, sfârșiți prin lovituri năprasnice.
20Ei sunt ca un vis la deșteptare.
Stăpâne, când Te trezești, le vei disprețui chipul.
21Când mi se amăra inima
și eram străpuns în rărunchii mei,
22eram fără minte și nu știam nimic;
eram ca un animal înaintea Ta.
23Însă eu totdeauna sunt cu Tine!
Tu mă ții de mâna dreaptă,
24mă călăuzești cu sfatul Tău
și apoi mă vei lua în slavă.
25Pe cine am eu în ceruri în afară de Tine?
Iar pe pământ nu‑mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.
26Carnea și inima pot să mi se prăpădească,
dar Dumnezeu este stânca inimii mele
și partea mea de moștenire pe vecie.
27Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri.
Tu nimicești pe oricine curvește, abătându‑se de la Tine.
28Cât despre mine, este bine să fiu lângă Dumnezeu.
Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu;
voi povesti toate lucrările Tale!
卷三：詩篇73—89
第 73 篇
上帝的公正審判
亞薩的詩。
1上帝實在善待以色列人，
恩待那些內心純潔的人。
2我卻身陷險地，
幾乎失腳跌倒。
3我看見狂傲的惡人亨通就心懷不平。
4他們一生平順，健康強壯。
5他們不像別人受苦，
不像世人遭難。
6他們把驕傲作項鏈戴在頸上，
把暴力作外袍裹在身上。
7他們胖得眼睛凸出，
心中充滿罪惡。
8他們譏諷嘲笑，言語惡毒，
狂妄地以暴力相威脅。
9他們褻瀆上天，詆譭大地。
10上帝的子民也跟隨他們，
聽從他們的話。
11他們說：
「上帝怎能知道？
至高者會察覺嗎？」
12看這些惡人，
他們總是生活安逸，財富日增。
13我潔身自愛，保持清白，
實屬徒然。
14我天天遭災，日日受苦。
15要是我這樣說，
我就是背叛了你的子民。
16我想明白這一切，
卻百思不得其解。
17直到我進入你的聖所，
才明白他們的結局。
18你把他們放在容易滑倒的地方，
使他們落入毀滅中。
19他們頃刻間被毀滅，
在恐怖中徹底滅亡。
20他們不過是人醒來後的一場夢。
主啊，你一行動，
他們必灰飛煙滅。
21我曾感到悲傷，心如刀絞。
22我當時愚昧無知，
在你面前如同畜類。
23然而，我一直和你在一起，
你牽著我的手引導我。
24你以諄諄教誨指引我，
以後必接我到榮耀中。
25除你以外，在天上我還有誰？
除你以外，在地上我別無愛慕。
26儘管我身心俱衰，
上帝永遠是我心中的力量，
永遠屬於我。
27那些遠離你的人必滅亡，
你必滅絕不忠於你的人。
28對於我，到上帝面前是何等美好。
我以主耶和華為我的避難所，
並宣揚祂的一切作為。
