Cartea III
(Psalmii 73–89)
Psalmul 73
Un psalm al lui Asaf.
1Da, bun este Dumnezeu cu Israel,
cu cei cu inima curată.
2Cât despre mine, erau să mi se îndoaie picioarele,
era cât pe ce să‑mi alunece pașii,
3căci îi invidiam pe cei lăudăroși
când vedeam bunăstarea celor răi.
4Căci ei n‑au parte de remușcări până la moarte,
iar trupul le este plin de grăsime.4 Sau: Căci n‑au parte de durere, / iar trupul le este sănătos și puternic.
5N‑au parte de necazul muritorului de rând
și nu sunt loviți ca alți oameni.
6De aceea mândria le este lănțișor la gât,
iar violența îi învelește ca o manta.
7Le iese ochiul din orbită,7 Sau: Le ies ochii din cauza grăsimii. LXX și Siriacă: din grăsimea lor se prelinge ticăloșia.
iar imaginațiile inimii lor întrec măsura.
8Iau în derâdere și vorbesc cu răutate;
vorbesc de sus cu asuprire.
9Își înalță gura până la ceruri,
iar limba lor cutreieră pământul.
10De aceea poporul Lui se întoarce la ei
și soarbe ape din plin de la ei.
11Ei zic: „Cum să știe Dumnezeu
și cum ar putea afla Cel Preaînalt?“
12Iată, așa sunt cei răi:
liniștiți pe vecie și crescând în bogăție.
13Într-adevăr, degeaba mi‑am curățit inima
și mi‑am spălat mâinile în nevinovăție,
14căci sunt lovit toată ziua
și am parte de pedeapsă în fiecare dimineață.
15Dacă aș zice: „Vreau să pot vorbi și eu așa!“,
iată că aș trăda generația fiilor Tăi.
16Când m‑am gândit la aceste lucruri ca să le înțeleg,
a fost o îndeletnicire obositoare pentru mine,
17până când am venit la Sfântul Lăcaș al lui Dumnezeu
și am luat aminte la sfârșitul lor.
18Într-adevăr, Tu îi așezi în locuri alunecoase,
îi arunci în dezastru.
19Cum sunt pustiiți într‑o clipă!
Sunt nimiciți, sfârșiți prin lovituri năprasnice.
20Ei sunt ca un vis la deșteptare.
Stăpâne, când Te trezești, le vei disprețui chipul.
21Când mi se amăra inima
și eram străpuns în rărunchii mei,
22eram fără minte și nu știam nimic;
eram ca un animal înaintea Ta.
23Însă eu totdeauna sunt cu Tine!
Tu mă ții de mâna dreaptă,
24mă călăuzești cu sfatul Tău
și apoi mă vei lua în slavă.
25Pe cine am eu în ceruri în afară de Tine?
Iar pe pământ nu‑mi găsesc plăcerea în nimeni, ci doar în Tine.
26Carnea și inima pot să mi se prăpădească,
dar Dumnezeu este stânca inimii mele
și partea mea de moștenire pe vecie.
27Căci iată, cei ce se depărtează de Tine vor pieri.
Tu nimicești pe oricine curvește, abătându‑se de la Tine.
28Cât despre mine, este bine să fiu lângă Dumnezeu.
Am făcut din Stăpânul Domn adăpostul meu;
voi povesti toate lucrările Tale!
卷三：诗篇73—89
第 73 篇
上帝的公正审判
亚萨的诗。
1上帝实在善待以色列人，
恩待那些内心纯洁的人。
2我却身陷险地，
几乎失脚跌倒。
3我看见狂傲的恶人亨通就心怀不平。
4他们一生平顺，健康强壮。
5他们不像别人受苦，
不像世人遭难。
6他们把骄傲作项链戴在颈上，
把暴力作外袍裹在身上。
7他们胖得眼睛凸出，
心中充满罪恶。
8他们讥讽嘲笑，言语恶毒，
狂妄地以暴力相威胁。
9他们亵渎上天，诋毁大地。
10上帝的子民也跟随他们，
听从他们的话。
11他们说：
“上帝怎能知道？
至高者会察觉吗？”
12看这些恶人，
他们总是生活安逸，财富日增。
13我洁身自爱，保持清白，
实属徒然。
14我天天遭灾，日日受苦。
15要是我这样说，
我就是背叛了你的子民。
16我想明白这一切，
却百思不得其解。
17直到我进入你的圣所，
才明白他们的结局。
18你把他们放在容易滑倒的地方，
使他们落入毁灭中。
19他们顷刻间被毁灭，
在恐怖中彻底灭亡。
20他们不过是人醒来后的一场梦。
主啊，你一行动，
他们必灰飞烟灭。
21我曾感到悲伤，心如刀绞。
22我当时愚昧无知，
在你面前如同畜类。
23然而，我一直和你在一起，
你牵着我的手引导我。
24你以谆谆教诲指引我，
以后必接我到荣耀中。
25除你以外，在天上我还有谁？
除你以外，在地上我别无爱慕。
26尽管我身心俱衰，
上帝永远是我心中的力量，
永远属于我。
27那些远离你的人必灭亡，
你必灭绝不忠于你的人。
28对于我，到上帝面前是何等美好。
我以主耶和华为我的避难所，
并宣扬祂的一切作为。
