Psalmul 68
Pentru dirijor. Un psalm al lui David. O cântare.
1Când Dumnezeu Se ridică,
dușmanii Lui să fie împrăștiați
și cei ce‑L urăsc să fugă dinaintea feței Sale.
2Îi risipești precum se risipește fumul.
Precum se topește ceara din cauza focului,
așa pier cei răi dinaintea lui Dumnezeu.2 Sau: Să Se ridice Dumnezeu! Să‑I fie împrăștiați dușmanii! / Să‑I fugă dinainte vrăjmașii! / Risipește‑i precum se risipește fumul! / Precum se topește ceara din cauza focului, / așa să piară cei răi dinaintea lui Dumnezeu!
3Cei drepți însă se bucură,
se veselesc înaintea lui Dumnezeu
și chiuie de bucurie.
4Cântați‑I lui Dumnezeu, cântați spre lauda Numelui Său!
Înălțați‑L pe Cel Ce călărește pe nori4 Sau: Lui! Pregătiți calea pentru Cel Ce călărește prin pustie.,
al Cărui Nume este Domnul4 Ebr.: YAH, o formă prescurtată a tetragramei divine YHWH, formă care apare în componența mai multor sintagme ebraice. Vezi și v. 18; Ps. 77:11.. Veseliți‑vă înaintea Lui!
5În Lăcașul Său cel sfânt,
Dumnezeu este tatăl orfanilor și apărătorul văduvelor.5 Dumnezeu este comparat aici cu un judecător care face dreptate și‑i sprijină pe cei sărmani.
6Dumnezeu dă o familie celor însingurați
și îi conduce spre belșug6 Sau: cântând. pe prizonieri.
Cei răzvrătiți însă locuiesc într‑un ținut arid.
7Dumnezeule, când ai ieșit înaintea poporului Tău,
când ai mărșăluit prin pustie… Selah
8pământul s‑a cutremurat,
cerurile au picurat
înaintea lui Dumnezeu, Cel al Sinaiului8 Sau: cerurile au picurat / înaintea lui Dumnezeu, / chiar și Sinaiul, / înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.,
înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9Dumnezeule, Tu ai legănat ca daruri de bunăvoie ploile;
Tu Ți‑ai întărit moștenirea, când a fost obosită.
10Adunarea Ta a locuit în ea;
Tu ai pregătit bunătățile Tale pentru cel sărac, Dumnezeule!
11Stăpânul a rostit un cuvânt;
purtătoarele de vești sunt o mare oștire:
12„Regii oștirilor fug, fug,
iar cea rămasă acasă împarte prada.
13Chiar în timp ce voi vă odihniți printre staule13 Sau: traiste. Sensul termenului ebraic este nesigur.,
aripile porumbelului sunt acoperite cu argint,
iar penele lui cu aur sclipitor.“
14Când i‑a împrăștiat Cel Atotputernic14 Ebr.: Șadai pe regi,
ningea în Țalmon.
15Muntele Bașanului este un munte al lui Dumnezeu;
muntele Bașanului este un munte cu multe piscuri.
16Munți cu multe piscuri, de ce invidiați muntele
unde Îi place lui Dumnezeu să locuiască?
Cu siguranță Domnul va sălășlui acolo pe vecie.
17Carele lui Dumnezeu sunt cu miile și cu miile de mii.
Stăpânul se află printre ele, în Sinai, în Sfântul Lăcaș.17 Sau: în sfințenie.
18Te‑ai suit în înălțime, ai luat captivă captivitatea.
Ai luat daruri printre oameni,
chiar și printre cei răzvrătiți,
pentru ca ei, Doamne Dumnezeule18 Sau: ca Domnul Dumnezeu., să locuiască acolo.
19Binecuvântat să fie Stăpânul, Care ne poartă poverile zi de zi,
Dumnezeul izbăvirii noastre. Selah
20Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al izbăvirilor.
De la Domnul, Stăpânul meu, vine scăparea de moarte.
21Cu siguranță Dumnezeu va zdrobi capul dușmanilor Săi,
creștetul celor ce umblă în nelegiuirile lor.
22Stăpânul a zis: „Îi voi aduce înapoi din Bașan,
îi voi aduce înapoi din adâncurile mării,
23ca să‑ți înmoi picioarele în sânge,
iar limba câinilor tăi să‑și ia partea din dușmanii tăi.“
24Dumnezeule, ei privesc procesiunea intrării Tale,
procesiunea a intrării Dumnezeului meu, a Împăratului meu, în Lăcașul cel sfânt.
25În față merg cântăreții, urmați de cei cu instrumente,
iar în centru sunt fetele cu tamburine.
26Binecuvântați‑L pe Dumnezeu în adunări,
pe Domnul – la izvoarele lui Israel!26 Sau: pe Domnul – cei care sunteți din fântâna lui Israel (cu referire la israeliți, care provin din Iacov). Sau: pe Domnul – în adunarea lui Israel!
27Acolo se află și tânărul Beniamin, conducătorul lor,
căpeteniile lui Iuda cu mulțimile lor,
căpeteniile lui Zabulon, căpeteniile lui Neftali.
28Dumnezeul tău te‑a făcut puternic.
Arată‑ne puterea Ta, Dumnezeule,
așa cum ai făcut și înainte pentru noi!
29Datorită Templului Tău de la Ierusalim,
regii Îți vor aduce un dar.
30Mustră fiara dintre trestii,
cireada de tauri dintre vițeii popoarelor,
care calcă în picioare bucățile de argint!
El a împrăștiat popoarele30 Sau: Împrăștie popoarele. care‑și găsesc plăcerea în război!
31Ambasadori vor veni din Egipt;
Cuș31 Regiunea Nilului Superior; Etiopia și teritoriile învecinate. va alerga cu mâinile31 Lit.: își va grăbi mâinile, în sensul aducerii unui tribut, în sensul supunerii. întinse spre Dumnezeu.
32Regate ale pământului, cântați‑I lui Dumnezeu,
cântați spre lauda Stăpânului, Selah
33a Celui Ce călărește în ceruri, în cerurile veșnice!
Iată, El face cu glasul Său un vuiet puternic!
34Proclamați puterea lui Dumnezeu,
a Cărui maiestate este peste Israel
și a Cărui putere este în ceruri.
35Cât de temut ești Tu, Dumnezeule, din sanctuarele Tale!
Dumnezeul lui Israel, chiar El dă putere și tărie poporului!
Binecuvântat să fie Dumnezeu!
Gott ist Sieger!
1Ein Lied von David.
2Gott erhebt sich und zerstreut seine Feinde;
alle, die ihn hassen, ergreifen vor ihm die Flucht.
3Gott treibt sie auseinander wie Wind den Rauch.
Wie Wachs im Feuer zerschmilzt, so vergehen alle,
die Gott verachten, in seiner Gegenwart.
4Diejenigen aber, die Gott die Treue halten,
freuen sich, wenn er sich zeigt.
Sie jubeln ihm zu, überwältigt von Freude.
5Musiziert zu Gottes Ehre, besingt seinen Namen!
Ebnet den Weg für den, der auf den Wolken reitet68,5 Oder: der durch die Steppe reitet.:
»Herr« ist sein Name. Jubelt ihm zu!
6Ein Anwalt der Witwen und ein Vater der Waisen
ist Gott in seiner heiligen Wohnung.
7Den Einsamen gibt er ein Zuhause,
den Gefangenen schenkt er Freiheit und Glück.
Wer jedoch gegen jede Ordnung verstößt,
der führt ein trostloses Leben.
8Gott, als du vor deinem Volk herzogst
und mit ihm die Wüste durchquertest,
9da bebte die Erde; vom Himmel strömte der Regen herab,
als du dich am Berg Sinai zeigtest, du Gott Israels.
10Du ließest so viel Regen fallen,
dass das ausgedörrte Land wieder fruchtbar wurde.
Das Land, das du uns zum Erbe gegeben hattest,
11wurde so zur Heimat für dein Volk.
Du hast für sie gesorgt, du gütiger Gott!
12Der Herr gab den Befehl,
und viele Frauen verbreiteten die freudige Nachricht vom Sieg:
13-14»Die feindlichen Könige jagen mit ihren Heeren davon,
ja, sie ergreifen alle die Flucht!
In den Häusern verteilt man schon die Beute:
Silber und schimmerndes Gold –
alles glitzert und glänzt in herrlicher Pracht!68,13‒14 Wörtlich: Flügel der Taube, die mit Silber und deren Schwingen mit grünlichem Gold bedeckt sind. – Der hebräische Text ist nur schwer zu deuten.
Wollt ihr da noch bei den Herden sitzen bleiben?«
15Als der allmächtige Gott die feindlichen Könige aus dem Land jagte,
da bedeckte die Beute den Berg Zalmon wie Schnee68,15 Wörtlich: da fiel Schnee auf den Zalmon..
16Mächtig erhebt sich der Berg Baschan,
gewaltig ragen seine Kuppen empor.
17Du zerklüfteter Berg, warum blickst du so neidisch auf Zion,
den Berg, den Gott sich zu seinem Wohnsitz erwählt hat?
Ja, für immer wird der Herr dort wohnen.
18Unzählige Kampfwagen besitzt Gott,
der Herr über die himmlischen Heere.
Vom Sinai her zieht er in sein Heiligtum ein.68,18 Oder: Gott selbst ist unter ihnen, der Heilige in seiner Herrlichkeit.
19Du bist in die Höhe hinaufgestiegen
und hast Gefangene im Triumphzug mitgeführt.
Du hast den Menschen Tribut auferlegt;68,19 Wörtlich: Du hast von Menschen Gaben empfangen.
sogar die hartnäckigsten Feinde sind bereit,
sich dir, Herr, unser Gott, zu unterwerfen.
20Gepriesen sei der Herr für seine Hilfe!
Tag für Tag trägt er unsere Lasten.
21Er ist ein Gott, der eingreift, wenn wir in Not sind;
ja, unser Herr kann sogar vom Tod erretten.
22Seinen Feinden aber wird er den Kopf zerschmettern,
denen, die sich von ihren Sünden nicht abbringen lassen.
23Der Herr hat gesagt: »Ich ziehe meine Feinde zur Rechenschaft,
ob sie sich im Baschangebirge verstecken oder gar im tiefen Meer.
24Dann wirst du mit deinen Füßen in ihrem Blut stehen,
und deine Hunde werden es auflecken.«
25Gott, alle sind Zeugen deines Triumphzuges;
sie sehen, wie du ins Heiligtum einziehst, du, mein Gott und König!
26Die Sänger führen den Zug an, ihnen folgen die Harfenspieler,
umringt von Mädchen, die das Tamburin schlagen:
27»Preist Gott, ihr Chöre,
preist den Herrn, ihr Nachkommen Israels!«
28Darauf folgt Benjamin, der kleinste unter den Stämmen,
nach ihm kommen die Fürsten von Juda mit ihrem Gefolge
und schließlich die Fürsten von Sebulon und von Naftali.
29Gott, zeige deine Macht,
die du schon früher an uns erwiesen hast!68,29 Oder: Es ist der Wille deines Gottes, dass du machtvoll auftrittst, (Volk) Israel!
30Dein Tempel ragt hoch über Jerusalem.
Dorthin bringen dir Könige ihren Tribut.
31Erschrecke die Großmacht Ägypten, das Ungeheuer am Nil!
Weise die Machthaber und ihre Völker zurecht!
Zerstreue die Nationen in alle Winde,
die nach Beute gieren und den Krieg lieben!68,31 Wörtlich: Bedrohe das Tier im Schilf, die Schar der Stiere samt den Völkerkälbern! Zerstampfe, die an Silber Gefallen haben, zerstreue die Völker, die Kriege lieben!
32Aus Ägypten werden Gesandte ankommen,
Äthiopien wird herbeieilen und Gott reiche Geschenke bringen68,32 Oder: und seine Hände zu Gott ausstrecken..
33Singt zur Ehre Gottes,
spielt für ihn auf euren Instrumenten, ihr Völker dieser Erde!
34Er reitet durch den Himmel, der seit Urzeiten besteht.
Hört, wie gewaltig seine Stimme ertönt!
35Verkündet Gottes Herrschaft! Er regiert über Israel,
und seiner Macht sind auch über den Wolken keine Grenzen gesetzt!
36Die Menschen erschrecken und staunen,
wenn er in seinem Heiligtum erscheint.
Der Gott Israels gibt seinem Volk Stärke und Kraft.
Gelobt sei Gott!
