Psalmul 65
Pentru dirijor. Un psalm al lui David. O cântare.
1Dumnezeule, pe Tine Te așteaptă lauda1 Sau: Dumnezeule, pentru Tine, tăcere, laudă. în Sion;
față de Tine va fi împlinit jurământul.
2Tu asculți rugăciunea;
la Tine vor veni toți oamenii.
3Poverile nelegiuirilor noastre ne copleșesc,
dar Tu faci ispășire pentru fărădelegile noastre.
4Ferice de cel pe care‑l alegi,
pe care‑l apropii să locuiască în curțile Tale!
Ne vom sătura de lucrurile bune ale Casei Tale,
ale Templului Tău cel sfânt.
5Tu ne răspunzi prin lucrări de temut, cu dreptate,
Dumnezeul mântuirii noastre,
Încrederea tuturor marginilor pământului
și ale mărilor îndepărtate,
6Cel Ce a întemeiat munții cu puterea Sa,
fiind încins cu tărie,
7Cel Ce potolește vuietul mărilor,
vuietul talazurilor lor și tumultul noroadelor.
8Locuitorii de la marginile pământului se tem din cauza minunilor Tale!
Tu faci să răsune de bucurie locurile de unde se ivesc dimineața și seara.
9Tu cercetezi pământul și‑l faci să se reverse;
îl îmbogățești mult.
Râul lui Dumnezeu este plin de apă.
Tu le dai oamenilor grâne, căci așa pregătești Tu pământul:
10îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
îl înmoi cu aversele și îi binecuvântezi răsadul.
11Încununezi anul cu bunătățile Tale,
în urma Ta mustește belșugul;11 Sau: din carele Tale se prelinge belșugul.
12mustesc, de asemenea, și pășunile din pustie,
iar dealurile se încing cu veselie.
13Pășunile sunt îmbrăcate cu turme,
văile se acoperă de grâne;
toate strigă de bucurie și cântă.
Salmo 65
Salmo de David. Para o diretor do coro.
1Ó Deus de Sião, esperamos diante de ti,
enquanto te louvamos,
e cumprimos as nossas solenes promessas.
2Visto que respondes às orações,
toda a humanidade virá a ti com os seus pedidos.
3Embora os meus pecados pesem em meu desfavor,
tu perdoas todas as transgressões.
4Como são felizes aqueles a quem escolheste
para morar contigo no interior do teu santuário!
Que alegrias nos esperam ali,
rodeados da tua bondade, no teu santo templo!
5Com feitos espantosos da tua justiça
nos trarás a salvação que te pedimos, ó Deus.
Tu és a esperança da humanidade inteira,
de um extremo ao outro da Terra,
até aos confins dos mares.
6Tu formaste as montanhas,
por meio da tua poderosa força.
7Acalmas os oceanos em fúria
e a violência das suas vagas;
dominas a agitação dos povos.
8Até os que habitam em sítios mais afastados
ficarão pasmados com os teus atos gloriosos.
Tanto o nascer como o pôr-do-sol
serão momentos de alegria para todos.
9Tu regas a terra para a tornar fértil;
os rios de Deus nunca secam.
Preparas a terra do teu povo
enviando-lhe ricas colheitas de cereais.
10Regas e nivelas os sulcos com chuvas abundantes;
os aguaceiros amolecem os terrenos,
fazendo a semente brotar.
11Tudo coroas com abundantes colheitas;
por onde quer que vás há abundância.
12Até no deserto há ricas pastagens verdes;
as encostas das montanhas florescem de alegria.
13Os campos cobrem-se de imensos rebanhos
e os vales enchem-se de cereais.
Por tudo isto, cantam de alegria!
