Psalmii 57 – NTLR & BDS

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 57:1-11

Psalmul 57

Pentru dirijor. De cântat ca și „Nu distruge!“ Al lui David. Un mihtamTitlu. Vezi Ps. 16. compus pe vremea când acesta se refugiase în peșteră, fugind de Saul.

1Arată‑Ți bunăvoința față de mine, Dumnezeule, arată‑Ți bunăvoința față de mine,

căci în Tine se adăpostește sufletul meu.

La umbra aripilor Tale mă adăpostesc

până când va trece necazul.

2Strig către Dumnezeul cel Preaînalt,

către Dumnezeul Care mă răzbună.

3El va trimite ajutor din ceruri și mă va izbăvi;

îl va face de rușine pe prigonitorul meu. Selah

Dumnezeu Își va trimite îndurarea și credincioșia.

4Sufletul meu este în mijlocul leilor;

stau întins printre cei ce devorează,

fii ai omului, ai căror dinți sunt sulițe și săgeți

și a căror limbă este o sabie tăioasă.

5Fii înălțat5 Sau: Înalță‑Te., Dumnezeule, mai presus de ceruri!

Fie slava Ta peste întreg pământul!

6Ei întinseseră un laț pașilor mei;

sufletul îmi era încovoiat;

ei săpaseră o groapă înaintea mea,

dar au căzut ei înșiși în ea. Selah

7Inima mea este pregătită, Dumnezeule,

inima mea este pregătită!

Voi cânta și Te voi lăuda.

8Trezește‑te, suflete al meu8 Lit.: slavă a mea.!

Treziți‑vă, harfă și liră!

Voi trezi zorii.

9Stăpâne, Îți voi mulțumi printre popoare,

Voi cânta spre lauda Ta printre neamuri.

10Căci mare este îndurarea Ta, până la ceruri,

iar credincioșia Ta este până la nori.

11Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri!

Fie slava Ta peste întreg pământul!

La Bible du Semeur

Psaumes 57:1-12

Calme au milieu des ennemis

1Au maître de chant. Cantique57.1 Sens incertain. de David sur la mélodie de « Ne détruis pas ! » lorsqu’il s’enfuit, poursuivi par Saül et se réfugia dans la caverne57.1 Voir 1 S 22.1-2 ; 24.1-9 ; Ps 142.1..

2Aie pitié de moi, ô Dieu ! ╵Aie pitié !

Car en toi je cherche ╵mon refuge ;

je me réfugie ╵sous tes ailes

jusqu’à ce que passe ╵le malheur.

3Oui, j’appelle Dieu, ╵le Très-Haut,

Dieu qui mènera ╵tout à bien pour moi.

4Qu’il m’envoie du ciel ╵son salut,

et qu’il réprimande ╵ceux qui me poursuivent !

Que Dieu manifeste ╵envers moi ╵sa fidélité, ╵son amour !

Pause

5Je suis entouré ╵de lions,

couché au milieu ╵de gens qui consument ╵des humains.

Leurs dents sont des lances ╵et des flèches,

et leur langue ╵est une épée acérée.

6O Dieu, manifeste ╵ta grandeur ╵au-dessus des cieux

et ta gloire ╵sur toute la terre !

7Ils ont tendu un filet ╵sur ma route.

Je suis humilié.

Devant moi, ╵ils avaient creusé ╵une fosse ;

ils y sont tombés en plein.

Pause

8Mon cœur est tranquille, ╵ô mon Dieu ! ╵Mon cœur est tranquille.

Oui, je chante ╵et je te célèbre ╵en musique57.8 Pour les v. 8-12, voir 108.2-6. !

9Vite, éveille-toi, ╵ô mon âme,

vite, éveillez-vous, ╵luth et lyre !

Je veux éveiller l’aurore,

10je veux te louer, ╵ô Seigneur, ╵au milieu des peuples,

et te célébrer ╵en musique ╵parmi les nations.

11Ton amour atteint ╵jusqu’aux cieux,

ta fidélité ╵jusqu’aux nues.

12O Dieu, manifeste ╵ta grandeur ╵au-dessus des cieux

et ta gloire ╵sur toute la terre !