Psalmul 50
Un psalm al lui Asaf.
1Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul,
El vorbește și cheamă pământul
de la răsăritul soarelui până la apusul lui!
2Din Sion, întruchiparea frumuseții, strălucește Dumnezeu!
3Dumnezeul nostru vine și nu tace;
un foc mistuie înaintea Lui
și o furtună se dezlănțuie împrejurul Lui!
4El cheamă cerurile de deasupra
și pământul, ca să‑Și judece poporul:
5„Adunați‑Mi credincioșii,
pe cei ce au încheiat legământ cu Mine prin jertfă!“
6Cerurile vestesc dreptatea Lui,
căci Dumnezeu Însuși este Judecător. Selah
7„Ascultă, popor al Meu, și voi vorbi!
Israel, voi mărturisi împotriva ta:
Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău!
8Nu pentru jertfele tale te mustru Eu,
nici pentru arderile‑de‑tot care‑Mi sunt aduse neîncetat.
9Nu voi lua tauri din casa ta,
nici țapi din staulele tale,
10căci ale Mele sunt toate vietățile pădurii
și vitele de pe o mie de dealuri.
11Eu cunosc toate înaripatele munților,
și toate fiarele câmpului sunt ale Mele!
12Dacă Mi‑ar fi foame, nu ți‑aș spune ție,
căci a Mea este lumea cu tot ce cuprinde ea.
13Mănânc Eu oare carnea taurilor
sau beau Eu sângele țapilor?
14Adu‑I ca jertfă lui Dumnezeu mulțumire
și împlinește‑ți jurămintele față de Cel Preaînalt!
15Cheamă‑Mă în ziua necazului;
Eu te voi salva, iar tu Mă vei onora!“
16Dumnezeu îi zice însă celui rău:
„Ce tot înșiri tu hotărârile Mele
și ai pe buze legământul Meu,
17când tu urăști mustrarea
și arunci cuvintele Mele înapoia ta?
18Dacă vezi un hoț, te unești cu el
și te însoțești cu cei ce comit adulter.
19Dai drumul gurii la rele,
limba ta urzește înșelăciunea.
20Șezi și vorbești împotriva fratelui tău,
dai vina pe fiul mamei tale.
21Așa ai făcut, iar Eu am tăcut.
Sigur ți‑ai închipuit că Eu sunt ca tine,
dar te voi mustra și voi pune totul înaintea ochilor tăi!
22Luați aminte la aceste lucruri, voi care Îl uitați pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfâșii și să nu aibă cine să vă scape!
23Cine aduce mulțumire ca jertfă, acela Mă proslăvește,
și celui ce pregătește o cale îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu“.
