Psalmul 50
Un psalm al lui Asaf.
1Dumnezeu, da, Dumnezeu, Domnul,
El vorbește și cheamă pământul
de la răsăritul soarelui până la apusul lui!
2Din Sion, întruchiparea frumuseții, strălucește Dumnezeu!
3Dumnezeul nostru vine și nu tace;
un foc mistuie înaintea Lui
și o furtună se dezlănțuie împrejurul Lui!
4El cheamă cerurile de deasupra
și pământul, ca să‑Și judece poporul:
5„Adunați‑Mi credincioșii,
pe cei ce au încheiat legământ cu Mine prin jertfă!“
6Cerurile vestesc dreptatea Lui,
căci Dumnezeu Însuși este Judecător. Selah
7„Ascultă, popor al Meu, și voi vorbi!
Israel, voi mărturisi împotriva ta:
Eu sunt Dumnezeu, Dumnezeul tău!
8Nu pentru jertfele tale te mustru Eu,
nici pentru arderile‑de‑tot care‑Mi sunt aduse neîncetat.
9Nu voi lua tauri din casa ta,
nici țapi din staulele tale,
10căci ale Mele sunt toate vietățile pădurii
și vitele de pe o mie de dealuri.
11Eu cunosc toate înaripatele munților,
și toate fiarele câmpului sunt ale Mele!
12Dacă Mi‑ar fi foame, nu ți‑aș spune ție,
căci a Mea este lumea cu tot ce cuprinde ea.
13Mănânc Eu oare carnea taurilor
sau beau Eu sângele țapilor?
14Adu‑I ca jertfă lui Dumnezeu mulțumire
și împlinește‑ți jurămintele față de Cel Preaînalt!
15Cheamă‑Mă în ziua necazului;
Eu te voi salva, iar tu Mă vei onora!“
16Dumnezeu îi zice însă celui rău:
„Ce tot înșiri tu hotărârile Mele
și ai pe buze legământul Meu,
17când tu urăști mustrarea
și arunci cuvintele Mele înapoia ta?
18Dacă vezi un hoț, te unești cu el
și te însoțești cu cei ce comit adulter.
19Dai drumul gurii la rele,
limba ta urzește înșelăciunea.
20Șezi și vorbești împotriva fratelui tău,
dai vina pe fiul mamei tale.
21Așa ai făcut, iar Eu am tăcut.
Sigur ți‑ai închipuit că Eu sunt ca tine,
dar te voi mustra și voi pune totul înaintea ochilor tăi!
22Luați aminte la aceste lucruri, voi care Îl uitați pe Dumnezeu,
ca nu cumva să vă sfâșii și să nu aibă cine să vă scape!
23Cine aduce mulțumire ca jertfă, acela Mă proslăvește,
și celui ce pregătește o cale îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu“.
Psalm 50
A psalm of Asaph.
1The Mighty One, God, the Lord,
speaks and summons the earth
from the rising of the sun to where it sets.
2From Zion, perfect in beauty,
God shines forth.
3Our God comes
and will not be silent;
a fire devours before him,
and around him a tempest rages.
4He summons the heavens above,
and the earth, that he may judge his people:
5“Gather to me this consecrated people,
who made a covenant with me by sacrifice.”
6And the heavens proclaim his righteousness,
for he is a God of justice.50:6 With a different word division of the Hebrew; Masoretic Text for God himself is judge50:6 The Hebrew has Selah (a word of uncertain meaning) here.
7“Listen, my people, and I will speak;
I will testify against you, Israel:
I am God, your God.
8I bring no charges against you concerning your sacrifices
or concerning your burnt offerings, which are ever before me.
9I have no need of a bull from your stall
or of goats from your pens,
10for every animal of the forest is mine,
and the cattle on a thousand hills.
11I know every bird in the mountains,
and the insects in the fields are mine.
12If I were hungry I would not tell you,
for the world is mine, and all that is in it.
13Do I eat the flesh of bulls
or drink the blood of goats?
14“Sacrifice thank offerings to God,
fulfill your vows to the Most High,
15and call on me in the day of trouble;
I will deliver you, and you will honor me.”
16But to the wicked person, God says:
“What right have you to recite my laws
or take my covenant on your lips?
17You hate my instruction
and cast my words behind you.
18When you see a thief, you join with him;
you throw in your lot with adulterers.
19You use your mouth for evil
and harness your tongue to deceit.
20You sit and testify against your brother
and slander your own mother’s son.
21When you did these things and I kept silent,
you thought I was exactly50:21 Or thought the ‘I am’ was like you.
But I now arraign you
and set my accusations before you.
22“Consider this, you who forget God,
or I will tear you to pieces, with no one to rescue you:
23Those who sacrifice thank offerings honor me,
and to the blameless50:23 Probable reading of the original Hebrew text; the meaning of the Masoretic Text for this phrase is uncertain. I will show my salvation.”
