Psalmul 44
Pentru dirijor. Al fiilor lui Korah. Un maschilTitlu. Vezi Ps. 32..
1Dumnezeule, am auzit cu urechile noastre,
părinții noștri ne‑au istorisit
despre lucrarea pe care ai înfăptuit‑o în zilele lor,
în zilele de odinioară.
2Tu, prin brațul Tău, ai alungat neamuri,
ca să‑i plantezi pe ei;
ai lovit noroade, ca să‑i extinzi pe ei.
3Căci nu prin sabia lor au luat în stăpânire țara
și nu brațul lor i‑a izbăvit,
ci dreapta Ta, brațul Tău,
lumina feței Tale, fiindcă Îți găseai plăcerea în ei.
4Dumnezeule, Tu ești Împăratul meu!
Poruncește dar izbăvirea lui Iacov!
5Cu Tine ne doborâm vrăjmașii,
prin Numele Tău îi vom călca în picioare pe cei ce se ridică împotriva noastră.
6Nu mă încred în arcul meu,
sabia mea nu mă izbăvește,
7ci Tu ne izbăvești de vrăjmașii noștri
și îi faci de rușine!
8Noi în Dumnezeu ne lăudăm toată ziua;
Numelui Tău îi vom aduce mulțumiri pe vecie. Selah
9Totuși, Tu ne‑ai respins și ne‑ai umilit,
nu mai ieși cu oștirile noastre.
10Tu ai făcut să ne retragem dinaintea vrăjmașului,
astfel că cei ce ne urăsc ne jefuiesc.
11Ne dai ca pe niște oi la tăiere,
ne împrăștii printre neamuri.
12Îți vinzi poporul pe un preț de nimic
și nu câștigi nimic prin vânzarea lui.
13Ne faci de ocara vecinilor noștri,
de ocară și dispreț pentru cei din jurul nostru.
14Ne faci o pildă printre neamuri,
o clătinare din cap printre popoare.
15Toată ziua disprețul îmi stă înainte
și rușinea îmi acoperă fața,
16la glasul batjocoritorului și al blasfemiatorului,
la vederea dușmanului și a răzbunătorului.
17Toate acestea au venit asupra noastră,
dar17 Sau: deși. noi nu Te‑am uitat
și nu am trădat legământul Tău.
18Inima noastră nu Ți‑a întors spatele,
și pașii noștri nu s‑au îndepărtat de calea Ta.
19Tu însă ne‑ai zdrobit în locul de vânătoare al șacalilor
și ne‑ai acoperit cu umbra morții.
20Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru
și ne‑am fi întins palmele spre vreun dumnezeu străin,
21n‑ar fi descoperit Dumnezeu aceasta?
Doar El cunoaște toate tainele inimii.
22Totuși, din pricina Ta suntem dați morții toată ziua,
suntem considerați ca niște oi pentru tăiere.
23Scoală‑Te! De ce dormi, Stăpâne?
Trezește‑Te, nu ne lepăda pe vecie!
24De ce Îți ascunzi fața,
de ce ne uiți suferința și asuprirea?
25Căci sufletul nostru este doborât în țărână,
pântecul ne este lipit de pământ!
26Ridică‑Te și vino în ajutorul nostru!
Răscumpără‑ne, datorită îndurării Tale!
