Psalmii 38 – NTLR & BPH

Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 38:1-22

Psalmul 38

Un psalm al lui David spre aducere-aminte.

1Doamne, nu mă mai mustra în mânia Ta

și nu mă mai disciplina în furia Ta!

2Căci săgețile Tale m‑au străpuns,

mâna Ta a coborât asupra mea.

3Din cauza mâniei Tale, nu mai este nimic sănătos în trupul meu,

niciun os nu mai este întreg din cauza păcatului meu.

4Căci nelegiuirile mele mă copleșesc, ca o povară grea;

sunt prea grele pentru mine.

5Rănile mele duhnesc, putrezesc,

din cauza nebuniei mele.

6Sunt încovoiat, peste măsură de gârbovit.

Toată ziua umblu bocind.

7Coapsele‑mi sunt pline de arsuri,

nu mai este nimic sănătos în trupul meu!

8Sunt atât de slăbit și de zdrobit!

Mă tânguiesc din cauza suspinelor inimii mele.

9Stăpâne, știi toate dorințele mele,

iar suspinele mele nu‑ți sunt ascunse!

10Mi se zbate inima, puterile mă părăsesc,

nici chiar lumina ochilor mei nu o mai am!

11Cei care mă iubesc, prietenii mei, nu stau aproape de rana mea,

cei apropiați mie stau deoparte.

12Cei ce caută să‑mi ia viața își întind cursele;

cei ce‑mi doresc răul pun la cale sfârșitul meu

și toată ziua urzesc numai înșelătorii.

13Eu însă nu aud, întocmai ca un surd;

ca un mut care nu‑și deschide gura!

14Am ajuns ca omul care nu aude

și a cărui gură nu mai are răspuns.

15Totuși, nădăjduiesc în Tine, Doamne!

Tu vei răspunde, Stăpâne, Dumnezeul meu!

16Căci am zis: „Să nu se bucure din cauza mea,

atunci când îmi alunecă piciorul, să nu se laude pe seama mea!“

17Chiar acum sunt gata să mă împiedic,

iar durerea mă însoțește întotdeauna.

18Îmi mărturisesc nelegiuirea;

păcatul meu mă frământă.

19Dușmanii mei sunt mulți și plini de viață19 Sau: și fără motiv.,

și cei ce mă urăsc fără motiv sunt fără număr.

20Cei ce răsplătesc binele cu rău

mi se opun, când eu urmăresc binele.

21Nu mă părăsi, Doamne!

Dumnezeul meu, nu Te îndepărta de mine!

22Vino degrabă în ajutorul meu,

Stăpâne, Mântuirea mea!

Bibelen på hverdagsdansk

Salmernes Bog 38:1-23

En bøn om hjælp i lidelse

1En sang af David og en bøn til Herren om nåde.

2Herre, straf mig ikke i vrede,

irettesæt mig ikke i harme.

3Dine pile sidder dybt i mig,

din straffende hånd hviler tungt på mig.

4Min krop sygner hen på grund af din vrede,

mit helbred er nedbrudt som følge af synd.

5Min skyld vokser mig over hovedet,

min syndebyrde er ikke til at bære.

6Mine sår er betændte og stinker

på grund af min tåbelige synd.

7Jeg er nedtrykt og meget bedrøvet,

dagen igennem sørger jeg dybt.

8Det føles som ild i mit indre,

hele min krop er syg af feber.

9Jeg er lamslået og knust,

stønner i fortvivlelse og smerte.

10Herre, du ved, hvad jeg længes efter!

Du hører alle mine suk.

11Mit hjerte hamrer, min kraft er borte,

mine øjne har mistet deres glans.

12Min lidelse holder slægt og venner borte,

mine kære holder sig på afstand.

13Mine fjender stiller fælder for mig,

de, som ønsker mig død, lægger onde planer.

De har altid kun forræderi i tanke.

14Jeg er som en døv, der ikke kan høre,

som en stum, der ikke kan tale.

15Jeg lader, som om jeg ikke hører,

undlader at svare på spørgsmål.

16Jeg venter på, at du gør noget, Herre.

Jeg længes efter at få et svar, min Gud.

17Lad ikke mine fjender hovere over min tilstand,

eller glæde sig over at se mig falde.

18Jeg er på randen af et sammenbrud,

jeg lider af konstante smerter.

19Men jeg vil bekende min synd

og angre det onde, jeg har gjort.

20Mange er imod mig uden årsag,

mange hader mig uden grund.

21De gengælder godt med ondt.

De er imod mig, fordi jeg ønsker at gøre det gode.

22Herre, lad mig ikke i stikken,

hold dig ikke borte fra mig.

23Skynd dig at gribe ind,

hjælp mig, min Herre og Frelser!