Psalmul 36
Pentru dirijor. Al lui David, robul Domnului.
1O rostire cu privire la fărădelegea celui rău
se află înăuntrul inimii mele:
Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui!1 Sau: Fărădelegea îi vorbește celui rău / chiar în străfundul inimii lui. / Nu este frică de Dumnezeu / înaintea ochilor lui.
2Căci se măgulește în ochii săi
ca să‑și mai găsească nelegiuirea și s‑o urască.
3Cuvintele gurii lui sunt rele și înșelătoare;
a încetat să mai fie înțelept și să facă binele.
4Plănuiește nelegiuirea chiar și în așternutul său,
stă pe o cale care nu este bună
și nu respinge răul.
5Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri
și credincioșia Ta – până la nori!
6Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu
și judecata Ta – ca adâncul cel mare!
Doamne, Tu dai izbăvire atât oamenilor, cât și animalelor!
7Cât de scumpă este îndurarea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale se adăpostesc fiii omului.
8Ei se satură de belșugul casei Tale,
și Tu le dai să bea din râul desfătărilor Tale.
9Căci la Tine este izvorul vieții
și, prin lumina Ta, vedem lumina.
10Continuă să‑Ți arăți îndurarea față de cei ce Te cunosc,
și dreptatea față de cei cu inima dreaptă!
11Să nu vină la mine piciorul celui mândru,
iar mâna celor răi să nu mă facă să rătăcesc ca un fugar!
12Au și căzut cei ce săvârșesc nelegiuirea!
Au fost aruncați și n‑au putut să se mai ridice!
Salmo 36
Para o mestre de música. De Davi, servo do Senhor.
1Há no meu íntimo um oráculo
a respeito da maldade do ímpio:
Aos seus olhos é inútil temer a Deus.
2Ele se acha tão importante,
que não percebe nem rejeita o seu pecado.
3As palavras da sua boca são maldosas e traiçoeiras;
abandonou o bom senso e não quer fazer o bem.
4Até na sua cama planeja maldade;
nada há de bom no caminho a que se entregou,
e ele nunca rejeita o mal.
5O teu amor, Senhor, chega até os céus;
a tua fidelidade até as nuvens.
6A tua justiça é firme como as altas montanhas;
as tuas decisões, insondáveis como o grande mar.
Tu, Senhor, preservas tanto os homens quanto os animais.
7Como é precioso o teu amor, ó Deus!
Os homens encontram refúgio à sombra das tuas asas.
8Eles se banqueteiam na fartura da tua casa;
tu lhes dás de beber do teu rio de delícias.
9Pois em ti está a fonte da vida;
graças à tua luz, vemos a luz.
10Estende o teu amor aos que te conhecem;
a tua justiça, aos que são retos de coração.
11Não permitas que o arrogante me pisoteie
nem que a mão do ímpio me faça recuar.
12Lá estão os malfeitores caídos,
lançados ao chão, incapazes de levantar-se!
