Psalmul 36
Pentru dirijor. Al lui David, robul Domnului.
1O rostire cu privire la fărădelegea celui rău
se află înăuntrul inimii mele:
Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui!1 Sau: Fărădelegea îi vorbește celui rău / chiar în străfundul inimii lui. / Nu este frică de Dumnezeu / înaintea ochilor lui.
2Căci se măgulește în ochii săi
ca să‑și mai găsească nelegiuirea și s‑o urască.
3Cuvintele gurii lui sunt rele și înșelătoare;
a încetat să mai fie înțelept și să facă binele.
4Plănuiește nelegiuirea chiar și în așternutul său,
stă pe o cale care nu este bună
și nu respinge răul.
5Doamne, îndurarea Ta ajunge până la ceruri
și credincioșia Ta – până la nori!
6Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu
și judecata Ta – ca adâncul cel mare!
Doamne, Tu dai izbăvire atât oamenilor, cât și animalelor!
7Cât de scumpă este îndurarea Ta, Dumnezeule!
La umbra aripilor Tale se adăpostesc fiii omului.
8Ei se satură de belșugul casei Tale,
și Tu le dai să bea din râul desfătărilor Tale.
9Căci la Tine este izvorul vieții
și, prin lumina Ta, vedem lumina.
10Continuă să‑Ți arăți îndurarea față de cei ce Te cunosc,
și dreptatea față de cei cu inima dreaptă!
11Să nu vină la mine piciorul celui mândru,
iar mâna celor răi să nu mă facă să rătăcesc ca un fugar!
12Au și căzut cei ce săvârșesc nelegiuirea!
Au fost aruncați și n‑au putut să se mai ridice!
Псалам 36
Хоровођи. Слуге Господњег Давида.
1Преступ проговара из срца опаког,
за страх Божији очи му не знају.
2Јер он ласка себи
и очима својим не налази своју кривицу да би је мрзео.
3Злобне су и заводљиве речи његових уста,
престао је да показује мудрост, да чини добро.
4Он злобу смишља на постељи својој,
предао се путу неваљалом,
зла се не одриче.
5О, Господе, милост ти је до небеса,
а верност ти је до облака.
6Праведност је твоја попут горе Божије,
а твоја је правда дубина голема.
Ти, Господе, чуваш и људе и звери.
7Како је скупоцена милост твоја, Боже,
потомци људи у сенци крила твојих уточиште налазе.
8Сите се изобиљем твога Дома,
напајаш их реком твојих добара.
9Јер у теби је врело живота,
у твом светлу ми видимо светло.
10Милост своју пружи онима који те познају,
и праведност своју онима срца честитога.
11Нога поносита нек ми не прилази,
рука зликоваца нек ме не протера.
12Ено, падоше они који раде злобно,
срушени су и дићи се неће моћи.
