Psalmul 30
Un psalm al lui David. O cântare pentru consacrarea Casei.
1Te voi înălța, Doamne, căci m‑ai ridicat
și nu i‑ai lăsat pe dușmanii mei să se bucure de mine.
2Doamne, Dumnezeul meu,
am strigat către Tine după ajutor, și Tu m‑ai vindecat.
3Doamne, Tu mi‑ai ridicat sufletul din Locuința Morților;
m‑ai adus la viață din mijlocul celor ce se coboară în groapă.
4Cântați spre lauda Domnului, voi, credincioșii Lui,
și aduceți mulțumiri în amintirea sfințeniei Lui.
5Căci mânia Lui ține o clipă,
dar îndurarea Lui ține o viață.
Plânsul vine să înnopteze seara,
dar dimineața vine bucuria.
6Când îmi mergea bine, ziceam:
„Nu mă voi clătina niciodată!“
7Doamne, prin bunăvoința Ta
întărisei muntele meu7 Sau: în îndurarea Ta, m‑ai așezat pe un munte sigur.,
dar, când Ți‑ai ascuns fața,
m‑am îngrozit.
8Doamne, către Tine am strigat,
la Stăpânul am căutat bunăvoință, zicând:
9„Ce câștig este de pe urma morții mele,
atunci când mă cobor în groapă?
Poate să Îți mulțumească țărâna,
poate ea să vestească credincioșia Ta?
10Ascultă‑mă, Doamne, și arată‑Ți bunăvoința față de mine!
Doamne, fii ajutorul meu!“
11Iar Tu mi‑ai prefăcut bocetul în dans,
mi‑ai înlăturat sacul de jale și m‑ai încins cu veselie,
12pentru ca sufletul12 Lit.: gloria. meu să cânte spre lauda Ta și să nu tacă.
Doamne, Dumnezeul meu, veșnic Îți voi mulțumi!
Psalm 30
En hyllning till Gud och ett tack för befrielse
1En psalm, en sång av David vid tempelinvigningen.
2Jag vill lova dig, Herre,
för du lyfte mig upp
och lät inte mina fiender triumfera över mig.
3Herre, min Gud, jag bad till dig,
och du helade mig.
4Herre, du förde mig upp ur dödsriket,
du räddade mig tillbaka till livet,
från att fara ner i graven.
5Lovsjung Herren, ni hans fromma,
prisa hans heliga namn!
6Hans vrede varar bara ett ögonblick
men hans nåd hela livet.
Gråten kan gästa om natten,
men när morgonen gryr kommer glädjen.
7När jag levde i min trygghet sa jag till mig själv:
”Ingenting kan rubba mig.”
8Herre, i din godhet ställde du mig på en fast berggrund.30:8 Grundtextens innebörd är osäker.
Men när du vände bort ditt ansikte från mig,
blev jag skräckslagen.
9Jag ropade till dig, Herre,
jag bad Herren om nåd.
10”Vad vinner du genom att låta mig gå under, ner i graven?
Kan stoftet prisa dig?
Kan det berätta om din trofasthet?
11Hör, Herre, var nådig mot mig,
Herre, bli min hjälpare!”
12Då förvandlade du min klagan till dans.
Du tog av mig sorgdräkten och klädde mig i glädje.
13Därför vill jag sjunga lovsånger och aldrig tystna.
Herre, min Gud, jag vill prisa dig i evighet!
