Psalmul 27
Al lui David
1Domnul este lumina și mântuirea mea;
de cine să mă tem?
Domnul este refugiul vieții mele;
de cine să‑mi fie frică?
2Când se apropie răufăcătorii de mine
ca să‑mi devoreze carnea,
tocmai ei, asupritorii și dușmanii mei,
se poticnesc și cad.
3Chiar dacă o armată și‑ar așeza tabăra împotriva mea,
inima mea nu s‑ar teme.
Chiar dacă s‑ar porni război împotriva mea,
chiar și atunci aș fi încrezător.
4Un singur lucru cer de la Domnul
și‑l caut cu stăruință:
să locuiesc în Casa Domnului
în toate zilele vieții mele,
ca să privesc frumusețea Domnului
și să‑L caut în Templul Lui.
5Căci El mă va ascunde în Coliba Sa în ziua cea rea,
mă va acoperi în locul tainic al Cortului Său
și mă va înălța pe o stâncă.
6Deja mi se înalță capul deasupra dușmanilor
care sunt în jurul meu.
De aceea voi aduce jertfe în Cortul Lui cu strigăte de bucurie.
Voi cânta și Îl voi lăuda pe Domnul.
7Doamne, ascultă‑mi glasul când Te chem,
arată‑Ți bunăvoința față de mine și răspunde‑mi!
8Inima îmi spune din partea Ta:
„Caută fața Mea!“8 Sau: Ție, inima mea, El îți spune: / „Caută fața Mea!“
Doamne, fața Ta o caut!
9Nu‑Ți ascunde fața de mine,
nu îndepărta cu mânie pe robul Tău!
Tu ai fost ajutorul meu.
Nu mă lăsa și nu mă părăsi,
Dumnezeul mântuirii mele!
10Căci tatăl meu și mama mea m‑au părăsit,
dar Domnul mă primește.10 Sau: Chiar dacă tatăl meu și mama mea m‑ar abandona, / Domnul m‑ar primi.
11Doamne, învață‑mă calea Ta,
condu‑mă pe cărarea cea netedă,
din cauza dușmanilor mei.
12Nu mă lăsa în voia vrăjmașilor mei,
căci împotriva mea se ridică niște martori mincinoși
care suflă violență.
13O, dacă n‑aș fi crezut că voi vedea bunătatea Domnului
pe pământul celor vii…!
14Nădăjduiește în Domnul!
Fii tare și încurajează‑ți inima!
Nădăjduiește în Domnul!
Dwom 27
Dawid dwom.
1Awurade ne me hann ne me nkwagye;
hena na minsuro no?
Awurade ne me nkwa ahoɔden,
na hena anim na me ho mpopo?
2Sɛ nnipa bɔne bɔ toa me
pɛ sɛ wokum me,
sɛ mʼatamfo tow hyɛ me so a,
wobehintihintiw ahwehwe ase.
3Sɛ dɔm mpo twa me ho hyia a,
me koma rentu;
mpo sɛ wotu me so sa a,
ɛno mu koraa na minya awerehyɛmu.
4Ade baako na mibisa Awurade;
na ɛno na mehwehwɛ;
sɛ mɛtena Awurade fi
me nkwanna nyinaa,
na mahwɛ Awurade ahoɔfɛ
na mahwehwɛ no wɔ nʼasɔrefi.
5Hiada mu no,
ɔde me besie nʼatenae dwoodwoo;
ɔbɛkora me wɔ Ahyiae Ntamadan kronkron mu
ɔde me si ɔbotan so wɔ sorosoro.
6Afei ɔbɛma me ti so
wɔ atamfo a wɔatwa me ho ahyia no so;
mede anigye bɛbɔ afɔre wɔ nʼAhyiae Ntamadan mu;
na mɛto dwom, ahyehyɛ nnwom ama Awurade.
7Awurade, sɛ misu frɛ wo a, tie me!
Hu me mmɔbɔ na gye me so!
8Me koma ka wɔ wo ho se, “Hwehwɛ nʼanim!”
Wʼanim, Awurade na mɛhwehwɛ.
9Mfa wʼanim nhintaw me,
mfa abufuw mpam wo somfo
me boafo ne wo.
Mpo me, na nnyaw me,
mʼAgyenkwa Nyankopɔn.
10Mʼagya ne me na begyaw me hɔ de,
nanso Awurade begye me.
11Kyerɛ me wʼakwan, Awurade;
fa me fa ɔkwan tee so,
me nhyɛsofo nti.
12Nnyaa me mma sɛnea mʼatamfo pɛ,
nnansekurumfo sɔre tia me
na wopuw awurukasɛm.
13Meda so wɔ saa anidaso yi sɛ:
mehu Awurade ayamye
wɔ ateasefo asase so.
14Twɛn Awurade.
Hyɛ wo ho den na ma wo bo nyɛ duru
na twɛn Awurade.
