Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 22

Psalmul 22

Pentru dirijor. Se cântă ca şi „Ciuta zorilor“. Un psalm al lui David.

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
    Eşti atât de departe de izbăvirea mea
        şi de cuvintele strigătului meu!
Dumnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi,
    strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.

Dar Tu eşti sfânt,
    eşti întronat în mijlocul laudelor lui Israel.[a]
În Tine au nădăjduit strămoşii noştri;
    ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;
au strigat către Tine şi au fost scăpaţi;
    au nădăjduit în Tine şi nu au fost daţi de ruşine.

Dar eu sunt vierme, nu om;
    am ajuns de râsul oamenilor şi dispreţuit de popor.
Cei ce mă văd îşi bat joc de mine,
    rânjesc şi clatină din cap.
„S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El!
    Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“

Şi totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele
    şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.
10 Sub privirea Ta am fost scos din pântece;
    încă din pântecele maicii mele,
Tu eşti Dumnezeul meu.
11 Nu Te îndepărta de mine,
    căci necazul este aproape
        şi nu am nici un ajutor!

12 Mă încercuiesc mulţi tauri,
    nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară.
13 Îşi deschid gura împotriva mea
    ca leul care sfâşie şi răcneşte.
14 Sunt turnat ca apa
    şi toate oasele mi se despart.
Ca ceara
    mi se topeşte inima înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea ca lutul,
    iar limba mi se lipeşte de cerul gurii:
        m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Mă încercuiesc nişte câini,
    o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte;
        mi-au străpuns[b] mâinile şi picioarele.
17 Toate oasele aş putea să mi le număr.
    Ei se uită, mă privesc;
18 şi-au împărţit veşmintele mele între ei
    şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.

19 Dar Tu, Doamne, nu Te îndepărta!
    Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!
20 Scapă-mi sufletul de sabie,
    şi viaţa din ghearele câinilor!
21 Izbăveşte-mă din gura leului!
    Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!

22 Voi vesti Numele Tău fraţilor mei;
    te voi lăuda în mijlocul adunării!
23 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
    Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L!
        Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!
24 Căci El nu dispreţuieşte,
    nici nu nesocoteşte necazul sărmanului;
nu-Şi ascunde faţa de acesta,
    ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.

25 Tu eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare!
    Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine[c]!
26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
    cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda.
        Veşnic să vă trăiască sufletul!
27 Toate marginile pământului
    îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul.
Toate familiile neamurilor
    se vor închina înaintea Lui,
28 căci a Domnului este domnia
    şi El stăpâneşte peste neamuri!

29 Toţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina;[d]
    înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână,
        cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.
30 Urmaşii[e] Îi vor sluji[f]
    şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.
31 Ei vor veni şi vor vesti dreptatea Lui,
    iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.

Notas al pie

  1. Psalmii 22:3 Sau: Tu însă eşti întronat ca Cel Sfânt; / Tu eşti lauda lui Israel.
  2. Psalmii 22:16 LXX, Peshita, Q, câteva mss TM; cele mai multe mss TM: ca un leu
  3. Psalmii 22:25 TM: El
  4. Psalmii 22:29 Sau: Cu adevărat, I se vor închina toţi cei ce vor adormi în pământ,
  5. Psalmii 22:30 Lit.: O sămânţă; vezi nota de la Ps. 18:50
  6. Psalmii 22:30 Sau: Cât despre cel ce a murit / 30 urmaşii lui Îl vor sluji

Nova Versão Internacional

Salmos 22

Salmo 22

Para o mestre de música. De acordo com a melodia A Corça da Manhã. Salmo davídico.

Meu Deus! Meu Deus!
    Por que me abandonaste?
Por que estás tão longe de salvar-me,
tão longe dos meus gritos de angústia?
Meu Deus!
Eu clamo de dia, mas não respondes;
de noite, e não recebo alívio!
Tu, porém, és o Santo,
és rei, és o louvor de Israel.
Em ti os nossos antepassados
    puseram a sua confiança;
confiaram, e os livraste.
Clamaram a ti, e foram libertos;
em ti confiaram, e não se decepcionaram.

Mas eu sou verme, e não homem,
motivo de zombaria
    e objeto de desprezo do povo.
Caçoam de mim todos os que me vêem;
balançando a cabeça,
    lançam insultos contra mim, dizendo:
“Recorra ao Senhor!
    Que o Senhor o liberte!
    Que ele o livre, já que lhe quer bem!”

Contudo, tu mesmo me tiraste do ventre;
deste-me segurança
    junto ao seio de minha mãe.
10 Desde que nasci fui entregue a ti;
desde o ventre materno és o meu Deus.

11 Não fiques distante de mim,
pois a angústia está perto
    e não há ninguém que me socorra.
12 Muitos touros me cercam,
sim, rodeiam-me os poderosos de Basã.
13 Como leão voraz rugindo,
    escancaram a boca contra mim.
14 Como água me derramei,
e todos os meus ossos estão desconjuntados.
Meu coração se tornou como cera;
derreteu-se no meu íntimo.
15 Meu vigor secou-se como um caco de barro,
e a minha língua gruda no céu da boca;
deixaste-me no pó, à beira da morte.
16 Cães me rodearam!
    Um bando de homens maus me cercou!
    Perfuraram minhas mãos e meus pés.
17 Posso contar todos os meus ossos,
    mas eles me encaram com desprezo.
18 Dividiram as minhas roupas entre si,
    e lançaram sortes pelas minhas vestes.

19 Tu, porém, Senhor, não fiques distante!
Ó minha força, vem logo em meu socorro!
20 Livra-me da espada,
livra a minha vida do ataque dos cães.
21 Salva-me da boca dos leões,
    e dos chifres dos bois selvagens.
E tu me respondeste.

22 Proclamarei o teu nome a meus irmãos;
na assembléia te louvarei.
23 Louvem-no, vocês que temem o Senhor!
Glorifiquem-no, todos vocês,
    descendentes de Jacó!
Tremam diante dele, todos vocês,
    descendentes de Israel!
24 Pois não menosprezou
    nem repudiou o sofrimento do aflito;
não escondeu dele o rosto,
    mas ouviu o seu grito de socorro.

25 De ti vem o tema do meu louvor
    na grande assembléia;
na presença dos que te[a] temem
    cumprirei os meus votos.
26 Os pobres comerão até ficarem satisfeitos;
aqueles que buscam o Senhor o louvarão!
    Que vocês tenham vida longa!
27 Todos os confins da terra
    se lembrarão e se voltarão para o Senhor,
e todas as famílias das nações
    se prostrarão diante dele,
28 pois do Senhor é o reino;
ele governa as nações.

29 Todos os ricos da terra
    se banquetearão e o adorarão;
haverão de ajoelhar-se diante dele
    todos os que descem ao pó,
    cuja vida se esvai.
30 A posteridade o servirá;
gerações futuras ouvirão falar do Senhor,
31 e a um povo que ainda não nasceu
    proclamarão seus feitos de justiça,
pois ele agiu poderosamente.

Notas al pie

  1. 22.25 Hebraico: o.