Nouă Traducere În Limba Română

Psalmii 18

Psalmul 18

Pentru dirijor. Al lui David, robul Domnului. David I-a dedicat Domnului cuvintele acestui cântec în ziua în care l-a eliberat din mâna tuturor duşmanilor lui şi din mâna lui Saul. El a zis:

Te iubesc, Doamne, Tăria mea!

    Domnul este stânca mea, fortăreaţa mea şi izbăvitorul meu!
Dumnezeul meu este stânca mea în Care mă adăpostesc,
    scutul meu, cornul[a] mântuirii mele, întăritura mea!
Eu Îl chem în ajutor pe Domnul, Care este vrednic de laudă,
    şi sunt izbăvit de duşmanii mei.

Mă înfăşuraseră legăturile morţii,
    mă copleşiseră şuvoaiele nimicirii.
Legăturile Locuinţei Morţilor mă împresuraseră,
    mă prinseseră laţurile morţii.
Dar în necazul meu L-am chemat pe Domnul,
    am strigat către Dumnezeul meu.
El a ascultat glasul meu din Templul Său cel Sfânt
    şi strigătul meu a ajuns înaintea Lui, până la urechile Sale.

Atunci s-a zguduit şi s-a cutremurat pământul,
    temeliile munţilor s-au zdruncinat,
        s-au clătinat, pentru că El se mâniase.
Ţâşnea fum din nările Lui
    şi foc mistuitor din gura Lui,
        cărbuni aprinşi ieşeau din ea.
A aplecat cerurile şi a coborât;
    nori negri erau sub picioarele Lui.
10 Călărea pe un heruvim, zbura,
    plutea pe aripile vântului.
11 Întunericul Şi-l aşternuse drept învelitoare, iar împrejurul Lui, drept acoperământ,
    erau ape întunecoase şi nori deşi.
12 Din strălucirea care se oglindea înaintea Sa, prin norii Lui,
    ieşea grindină şi cărbuni aprinşi.
13 Domnul a tunat din ceruri,
    Cel Preaînalt Şi-a făcut auzit glasul,
        răspândind grindină şi cărbuni aprinşi[b].
14 Şi-a aruncat săgeţile, risipindu-i pe duşmani;
    a trimis fulgerele şi i-a pus pe fugă.
15 La mustrarea Ta, Doamne,
    la suflarea nărilor Tale,
s-au văzut albiile apelor
    şi s-au descoperit temeliile lumii.

16 El S-a întins din înălţime şi m-a apucat,
    m-a scos din apele cele mari,
17 m-a izbăvit de duşmanul meu cel puternic
    şi de vrăjmaşii mei, căci erau mai tari decât mine.
18 Ei m-au înfruntat în ziua necazului meu,
    dar Domnul mi-a fost sprijin.
19 El m-a scos la loc larg,
    m-a izbăvit, pentru că El Îşi găseşte plăcerea în mine.

20 Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea,
    mi-a făcut după curăţia mâinilor mele,
21 căci am păzit căile Domnului
    şi nu m-am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.
22 Toate judecăţile Lui sunt înaintea mea
    şi nu am îndepărtat hotărârile Lui de la mine.
23 Am fost integru înaintea Lui
    şi m-am păzit de nelegiuire.
24 Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea,
    după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Săi.

25 Cu cel credincios Tu Te arăţi credincios,
    cu cel drept Tu Te arăţi drept,
26 cu cel integru Tu Te arăţi integru,
    dar cu cel înşelător Tu Te porţi după înşelăciunea lui.
27 Tu mântuieşti poporul smerit,
    dar smereşti pe cel cu ochii trufaşi.
28 Tu îmi aprinzi candela, Doamne!
    Dumnezeul meu îmi luminează întunericul!
29 Cu Tine mă năpustesc asupra năvălitorilor!
    Cu Dumnezeul meu sar peste zidul întărit!

30 Cât despre Dumnezeu, calea Lui este desăvârşită,
    cuvintele[c] Domnului sunt încercate;
        El este un scut pentru toţi cei ce se se adăpostesc în El.
31 Cine este Dumnezeu în afară de Domnul?
    Cine este Stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
32 Dumnezeu este Cel Ce m-a încins cu tărie
    şi mi-a făcut desăvârşită calea.
33 El mi-a făcut picioarele ca ale ciutelor
    şi m-a aşezat pe înălţimi.
34 Îmi deprinde mâinile pentru luptă,
    astfel încât braţele mele întind arcul de aramă.
35 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale,
    dreapta Ta mă sprijină,
        ajutorul[d] Tău mă face mare.
36 Tu-mi lărgeşti calea sub paşii mei,
    ca să nu-mi alunece picioarele[e].

37 Îmi urmăresc duşmanii şi-i ajung;
    nu mă întorc până nu-i prăpădesc.
38 Îi zdrobesc, de nu mai sunt în stare să se ridice;
    ei cad sub picioarele mele.
39 Tu mă încingi cu tărie pentru luptă
    şi-i smereşti pe vrăjmaşii mei sub picioarele mele.
40 Tu faci ca duşmanii mei să fugă dinaintea mea
    şi eu îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Ei strigă după ajutor, dar nimeni nu-i izbăveşte;
    strigă către Domnul, dar El nu le răspunde.
42 Îi pisez făcându-i ca praful în bătaia vântului;
    îi calc ca pe noroiul de pe uliţe.

43 Tu mă scapi de învinuirile poporului,
    mă pui drept căpetenie a neamurilor;
        un popor pe care nu-l cunosc îmi slujeşte.
44 Fiii străinului dau înapoi în faţa mea;
    de îndată ce mă aud, mă ascultă.
45 Fiii străinului îngălbenesc
    şi ies tremurând din fortăreţele lor.

46 Domnul este viu!
    Binecuvântată să fie Stânca mea!
        Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele!
47 Dumnezeu este Cel Ce mă răzbună,
    Cel Care îmi supune popoare,
48         Cel Ce mă izbăveşte de vrăjmaşii mei.
Tu mă ridici deasupra duşmanilor mei
    şi mă scapi de omul asupritor.

49 De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne,
    şi voi cânta laudă Numelui Tău!
50 El dă mari izbăviri regelui Său
    şi arată îndurare unsului Său,
        lui David şi seminţei[f] lui în veac.

Notas al pie

  1. Psalmii 18:2 În concepţia antică cornul era un simbol al puterii sau al unui conducător puternic; prin urmare, sintagma cornul mântuirii mele ar putea fi tradusă şi cu mântuitorul meu puternic
  2. Psalmii 18:13 Cele mai multe mss TM; câteva mss TM, LXX (vezi şi 2 Sam. 22:14) nu conţin: grindină şi cărbuni aprinşi
  3. Psalmii 18:30 Lit.: cuvântul, fie cu sensul de poruncă, fie cu sensul de promisiune; este tradus ca plural pentru a-l deosebi de Cuvântul (dabar) Domnului
  4. Psalmii 18:35 Lit.: răspunsul Tău (la rugăciunile mele)
  5. Psalmii 18:36 Lit.: gleznele
  6. Psalmii 18:50 Termenul ebraic pentru sămânţă este un singular care se poate referi atât la un singur urmaş, cât şi la toţi urmaşii de pe linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenţionată. În traducerea de faţă a fost redat fie literal, fie cu urmaş sau urmaşi, în funcţie de contextul literal şi de cel teologic

New International Version - UK

Psalm 18

Psalm 18[a]

For the director of music. Of David the servant of the Lord. He sang to the Lord the words of this song when the Lord delivered him from the hand of all his enemies and from the hand of Saul. He said:

I love you, Lord, my strength.

The Lord is my rock, my fortress and my deliverer;
    my God is my rock, in whom I take refuge,
    my shield[b] and the horn[c] of my salvation, my stronghold.

I called to the Lord, who is worthy of praise,
    and I have been saved from my enemies.
The cords of death entangled me;
    the torrents of destruction overwhelmed me.
The cords of the grave coiled around me;
    the snares of death confronted me.

In my distress I called to the Lord;
    I cried to my God for help.
From his temple he heard my voice;
    my cry came before him, into his ears.
The earth trembled and quaked,
    and the foundations of the mountains shook;
    they trembled because he was angry.
Smoke rose from his nostrils;
    consuming fire came from his mouth,
    burning coals blazed out of it.
He parted the heavens and came down;
    dark clouds were under his feet.
10 He mounted the cherubim and flew;
    he soared on the wings of the wind.
11 He made darkness his covering, his canopy around him –
    the dark rain clouds of the sky.
12 Out of the brightness of his presence clouds advanced,
    with hailstones and bolts of lightning.
13 The Lord thundered from heaven;
    the voice of the Most High resounded.[d]
14 He shot his arrows and scattered the enemy,
    with great bolts of lightning he routed them.
15 The valleys of the sea were exposed
    and the foundations of the earth laid bare
at your rebuke, Lord,
    at the blast of breath from your nostrils.

16 He reached down from on high and took hold of me;
    he drew me out of deep waters.
17 He rescued me from my powerful enemy,
    from my foes, who were too strong for me.
18 They confronted me in the day of my disaster,
    but the Lord was my support.
19 He brought me out into a spacious place;
    he rescued me because he delighted in me.

20 The Lord has dealt with me according to my righteousness;
    according to the cleanness of my hands he has rewarded me.
21 For I have kept the ways of the Lord;
    I am not guilty of turning from my God.
22 All his laws are before me;
    I have not turned away from his decrees.
23 I have been blameless before him
    and have kept myself from sin.
24 The Lord has rewarded me according to my righteousness,
    according to the cleanness of my hands in his sight.

25 To the faithful you show yourself faithful,
    to the blameless you show yourself blameless,
26 to the pure you show yourself pure,
    but to the devious you show yourself shrewd.
27 You save the humble
    but bring low those whose eyes are haughty.
28 You, Lord, keep my lamp burning;
    my God turns my darkness into light.
29 With your help I can advance against a troop;[e]
    with my God I can scale a wall.

30 As for God, his way is perfect:
    the Lord’s word is flawless;
    he shields all who take refuge in him.
31 For who is God besides the Lord?
    And who is the Rock except our God?
32 It is God who arms me with strength
    and keeps my way secure.
33 He makes my feet like the feet of a deer;
    he causes me to stand on the heights.
34 He trains my hands for battle;
    my arms can bend a bow of bronze.
35 You make your saving help my shield,
    and your right hand sustains me;
    your help has made me great.
36 You provide a broad path for my feet,
    so that my ankles do not give way.

37 I pursued my enemies and overtook them;
    I did not turn back till they were destroyed.
38 I crushed them so that they could not rise;
    they fell beneath my feet.
39 You armed me with strength for battle;
    you humbled my adversaries before me.
40 You made my enemies turn their backs in flight,
    and I destroyed my foes.
41 They cried for help, but there was no one to save them –
    to the Lord, but he did not answer.
42 I beat them as fine as windblown dust;
    I trampled them[f] like mud in the streets.
43 You have delivered me from the attacks of the people;
    you have made me the head of nations.
People I did not know now serve me,
44     foreigners cower before me;
    as soon as they hear of me, they obey me.
45 They all lose heart;
    they come trembling from their strongholds.

46 The Lord lives! Praise be to my Rock!
    Exalted be God my Saviour!
47 He is the God who avenges me,
    who subdues nations under me,
48     who saves me from my enemies.
You exalted me above my foes;
    from a violent man you rescued me.
49 Therefore I will praise you, Lord, among the nations;
    I will sing the praises of your name.

50 He gives his king great victories;
    he shows unfailing love to his anointed,
    to David and to his descendants for ever.

Notas al pie

  1. Psalm 18:1 In Hebrew texts 18:1-50 is numbered 18:2-51.
  2. Psalm 18:2 Or sovereign
  3. Psalm 18:2 Horn here symbolises strength.
  4. Psalm 18:13 Some Hebrew manuscripts and Septuagint (see also 2 Samuel 22:14); most Hebrew manuscripts resounded, / amid hailstones and bolts of lightning
  5. Psalm 18:29 Or can run through a barricade
  6. Psalm 18:42 Many Hebrew manuscripts, Septuagint, Syriac and Targum (see also 2 Samuel 22:43); Masoretic Text I poured them out