Psalmul 129
O cântare de pelerinaj
1„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea“
– să spună acum Israel lucrul acesta!
2„Mult m‑au mai dușmănit încă din tinerețea mea,
dar nu m‑au învins.
3Pe spatele meu au arat plugarii
și au tras brazde lungi.
4Însă Domnul este drept;
El a tăiat funiile celor răi.“
5Să se rușineze și să dea înapoi
toți cei ce urăsc Sionul.
6Să fie ca iarba de pe acoperișuri,
care se usucă înainte de a fi smulsă.
7Secerătorul nu‑și umple mâna cu ea,
și cel ce leagă snopii nu‑și încarcă brațul cu ea.
8Trecătorii să nu zică:
„Fie binecuvântarea Domnului cu voi!“
sau „Vă binecuvântăm în Numele Domnului!“8 Saluturi întâlnite în sezonul seceratului (vezi Rut 2:4).
Salmo 129
Cântico de peregrinação.
1Isto é o que Israel poderá dizer:
“Muitas vezes fui perseguido,
já desde a minha juventude!
2Sim, já na minha mocidade me oprimiram;
contudo, não conseguiram acabar comigo!
3Exploraram-me como o agricultor que lavra a terra;
os açoites que me deram abriram sulcos profundos.”
4Mas o Senhor é justo;
ele corta as amarras dos ímpios.
5Sejam envergonhados e retirem-se,
todos os que odeiam a Sião.
6Que todos esses sejam como a erva dos telhados,
que seca depressa, antes de a arrancarem.
7Ninguém lhe liga;
nem o agricultor, nem o ceifeiro.
8Que ninguém, ao vê-los, diga:
“O Senhor vos abençoe!
Que sejam abençoados em nome do Senhor!”
