Avertisment cu privire la adulter
1Fiule, fii atent la înțelepciunea mea,
pleacă‑ți urechea la priceperea mea,
2ca să‑ți păstrezi discernământul,
și buzele tale să păstreze cunoștința!
3Căci buzele femeii străine picură miere,
și cerul gurii ei este mai alunecos decât uleiul,
4dar la urmă, ea este amară ca pelinul,
ascuțită ca o sabie cu două tăișuri.
5Picioarele ei coboară la moarte,
și pașii ei conduc spre Locuința Morților.
6Ea nu‑și măsoară cărarea vieții;
căile ei rătăcesc, dar ea nu știe.
7Acum, fiilor, ascultați‑mă
și nu vă îndepărtați de cuvintele gurii mele.
8Fiule, păstrează‑ți calea departe de ea,
nu te apropia de ușa casei ei,
9ca să nu‑ți dai cinstea altora,
și anii tăi unui om nemilos,
10ca nu cumva niște străini să se sature de pe urma tăriei tale,
și strădaniile tale să fie pentru casa unui străin,
11iar la sfârșitul vieții tale să gemi,
când carnea și trupul vor fi pe sfârșite,
12și să spui: „Cum am urât eu disciplinarea!
Cum a disprețuit inima mea mustrarea
13și n‑am ascultat de glasul învățătorilor mei,
nici nu mi‑am plecat urechea la cei ce mă îndrumau!
14Eram cât pe ce să fiu nenorocit de tot
în mijlocul adunării și a comunității.“
15Bea apă din fântâna ta
și din șuvoaiele puțului tău!
16De ce să se reverse izvoarele tale afară,
și cursurile tale de apă în piețe?
17Lasă‑le să fie doar pentru tine,
și nu pentru străinii de lângă tine.
18Izvorul tău să fie binecuvântat
și bucură‑te de soția tinereții tale –
19cerboaică iubită, căprioară plăcută!
Sânii ei să te sature tot timpul;
fii amețit continuu de dragostea ei.
20Și pentru ce, fiule, să fii amețit de o străină
și să îmbrățișezi sânul unei necunoscute?
21Căci căile omului sunt înaintea ochilor Domnului,
și El cântărește toate cărările lui.
22Cel rău va fi prins de înseși nelegiuirile lui
și va fi legat cu funiile păcatului său.
23El va muri din lipsă de disciplinare
și va rătăci din prea multa lui nebunie.
Warning Against Adultery
1My son, pay attention to my wisdom,
turn your ear to my words of insight,
2that you may maintain discretion
and your lips may preserve knowledge.
3For the lips of the adulterous woman drip honey,
and her speech is smoother than oil;
4but in the end she is bitter as gall,
sharp as a double-edged sword.
5Her feet go down to death;
her steps lead straight to the grave.
6She gives no thought to the way of life;
her paths wander aimlessly, but she does not know it.
7Now then, my sons, listen to me;
do not turn aside from what I say.
8Keep to a path far from her,
do not go near the door of her house,
9lest you lose your honor to others
and your dignity5:9 Or years to one who is cruel,
10lest strangers feast on your wealth
and your toil enrich the house of another.
11At the end of your life you will groan,
when your flesh and body are spent.
12You will say, “How I hated discipline!
How my heart spurned correction!
13I would not obey my teachers
or turn my ear to my instructors.
14And I was soon in serious trouble
in the assembly of God’s people.”
15Drink water from your own cistern,
running water from your own well.
16Should your springs overflow in the streets,
your streams of water in the public squares?
17Let them be yours alone,
never to be shared with strangers.
18May your fountain be blessed,
and may you rejoice in the wife of your youth.
19A loving doe, a graceful deer—
may her breasts satisfy you always,
may you ever be intoxicated with her love.
20Why, my son, be intoxicated with another man’s wife?
Why embrace the bosom of a wayward woman?
21For your ways are in full view of the Lord,
and he examines all your paths.
22The evil deeds of the wicked ensnare them;
the cords of their sins hold them fast.
23For lack of discipline they will die,
led astray by their own great folly.
