Proverbele regelui Lemuel
1Cuvintele regelui Lemuel. O rostire pe care i‑a încredințat‑o1 Sau: Cuvintele regelui Lemuel masaitul, / pe care le‑a învățat. mama lui:
2„Ce să‑ți spun, fiule? Ce să‑ți spun, fiul pântecului meu?
Ce să‑ți spun, fiul jurămintelor mele?
3Nu‑ți da puterea ta femeilor
și nici căile3 Contextul sugerează pericolul relațiilor sexuale, alte două posibile traduceri fiind deprinderile tale sau energiile tale. tale celor ce distrug regii!
4Nu se cuvine regilor, Lemuele,
nu se cuvine regilor să bea vin,
nici conducătorilor să dorească băuturi tari,
5ca nu cumva, bând, să uite hotărârile legii,
și să încalce drepturile tuturor celor asupriți.
6Dați băuturi tari celui ce piere
și vin celui ce are viața amară,
7ca să bea, să‑și uite sărăcia
și să nu‑și mai aducă aminte de necazul lui!
8Deschide‑ți gura în sprijinul celui mut,
pentru drepturile tuturor celor ce stau să moară!
9Deschide‑ți gura și judecă drept;
apără drepturile celui sărac și nevoiaș!
Epilog: Femeia cinstită
10O femeie cinstită, cine poate găsi?10 Versetele 10-31 constituie un acrostih (fiecare verset începe cu o literă a alfabetului ebraic, în ordinea alfabetică a literelor).
Valoarea ei este de departe mai mare decât a rubinelor.
11Inima soțului ei se încrede în ea
și nu‑i va lipsi câștigul11 Lit.: prada, profitul adus de o astfel de femeie fiind asemănat cu o pradă de război..
12Ea îi face bine, și nu rău,
în toate zilele vieții ei.
13Ea caută lână și in
și cu mâinile ei lucrează cu plăcere.
14Ea este ca o corabie de negoț;
de departe își aduce hrana.
15Ea se scoală când este încă întuneric,
dă hrană celor din casa sa,
și împarte sarcini servitoarelor sale.
16Ea se gândește la un teren și îl cumpără;
din venitul câștigat plantează o vie.
17Ea își încinge coapsele cu putere
și își întărește brațele.
18Ea simte că negoțul îi merge bine,
și candela ei nu se stinge noaptea18 O dovadă de hărnicie (femeia lucrează până noaptea târziu) sau un simbol al binecuvântării materiale (într‑o casă prosperă candela ardea și în timpul nopții)..
19Își pune mâna pe furca de tors,
și prinde fusul cu degetele ei.
20Ea își deschide palma pentru cel sărac
și își întinde mâinile către cel nevoiaș.
21Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei,
pentru că toată familia ei este îmbrăcată în haine stacojii21 Simbol al îngrijirii (familia să nu sufere de frig) și al prosperității (vopseaua stacojie era foarte scumpă)..
22Ea își face așternuturi;
are haine de in subțire și purpură.
23Soțul ei este respectat la porțile cetății,
când stă printre bătrânii țării.
24Ea face haine de lână și le vinde,
și dă24 Sau: furnizează [marfă], un alt simbol al hărniciei și succesului. cingători negustorilor.
25Puterea și cinstea sunt îmbrăcămintea ei,
și râde de ziua de mâine.
26Ea își deschide gura cu înțelepciune,
și învățături plăcute26 Ebr.: torat-hesed, tora având aici sensul de învățătură, iar hesed putând avea atât sensul de dragoste (de aici, plăcute), cât și sensul de credincioșie (învățături corecte); pentru hesed vezi nota de la 3:3 sunt pe limba ei.
27Ea veghează asupra căilor familiei sale
și nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se ridică și o numesc binecuvântată;
soțul ei o laudă și el:
29«Multe femei fac lucruri nobile,
dar tu le întreci pe toate!»
30Farmecul este înșelător și frumusețea este deșartă,
dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Apreciați‑o pentru rodul muncii ei,
iar faptele ei s‑o laude la porțile cetății!“
Paroles du roi Lemouel
1Paroles du roi Lemouel31.1 Lemouel: roi inconnu. Paroles du roi Lemouel, maximes que sa mère… pourrait se traduire : Paroles de Lemouel, roi de Massa, que sa mère… Dans ce cas, Lemouel serait un roi ismaélite (voir 30.1 et note)., maximes que sa mère31.1 Tout ce chapitre souligne le rôle de la femme sage. La reine mère avait une grande influence dans les cours orientales (1 R 1.11-13 ; 15.13). lui a enseignées :
2Que te dirai-je, mon fils ?
Que te conseillerai-je, ô mon fils bien-aimé ?
Que te dirai-je, fils appelé de mes vœux ?
3Ne gaspille pas tes forces avec les femmes31.3 Allusion aux nombreuses femmes du harem royal qui pouvaient détourner le souverain de ses devoirs (voir 5.9-11 ; 1 R 11.1 ; Né 13.26).,
ne te laisse pas mener par celles qui perdent les rois.
4Il ne convient pas aux rois, Lemouel,
non, il ne convient pas aux rois de boire du vin,
ni à ceux qui gouvernent d’aimer les boissons enivrantes31.4 Pour les v. 4-5 et 8-9, voir Ps 72.1-4 ; Pr 16.10, 12 ; Ec 10.16-17.,
5car, en buvant, ils pourraient oublier les lois édictées
et rendre des jugements qui lèsent le droit des pauvres.
6Que l’on donne plutôt les boissons enivrantes à celui qui va périr,
et du vin à qui a le cœur amer.
7Qu’il boive et qu’il oublie sa misère,
qu’il ne se souvienne plus de son tourment !
8Ouvre la bouche pour défendre ceux qui ne peuvent parler,
pour défendre les droits de tous ceux qui sont délaissés.
9Oui, parle pour prononcer de justes verdicts.
Défends les droits des pauvres et des défavorisés !
Poème de la femme de valeur
10Qui se trouvera une femme de valeur ?
elle a bien plus de prix ╵que des coraux.
11Son mari a confiance en elle,
il ne manquera pas ╵de biens dans sa maison.
12Tous les jours de sa vie, ╵elle lui fait du bien,
et non du mal.
13Elle cherche avec soin ╵du lin et de la laine
et les travaille de ses mains ╵avec plaisir.
14Comme un vaisseau marchand,
elle apporte de loin ╵en son logis des vivres.
15Elle se lève ╵quand il fait nuit encore,
pourvoit en nourriture ╵sa maisonnée,
elle donne ses instructions ╵à ses servantes.
16Elle pense à un champ, ╵alors elle l’achète.
Du fruit de son travail, ╵elle plante une vigne.
17Avec plein d’énergie, ╵elle se met à l’œuvre
de ses bras affermis.
18Elle constate ╵que ses affaires marchent bien.
Jusque tard dans la nuit, ╵sa lampe est allumée.
19Ses mains filent la laine
et ses doigts tissent ╵des vêtements.
20Elle ouvre largement ╵la main à l’indigent
et tend les bras au pauvre.
21Pour elle et tous les siens, ╵peu importe la neige,
car toute sa famille ╵est revêtue ╵de doubles vêtements31.21 Selon certaines versions anciennes. Texte hébreu traditionnel : d’écarlate, autrement dit de vêtements luxueux..
22Elle se fait des couvertures,
elle a des vêtements ╵de fin lin et de pourpre31.22 Tissus de grand prix, marque de noblesse (7.16 ; Gn 41.42)..
23Son mari est connu ╵aux portes31.23 Lieu de réunion des dirigeants de la cité. de la ville.
Car il y siège ╵avec les responsables du pays.
24Elle confectionne elle-même ╵des habits et les vend,
ainsi que des ceintures ╵qu’elle cède aux marchands.
25La force et une grande dignité ╵lui servent de parure.
C’est avec le sourire ╵qu’elle envisage l’avenir.
26Ses paroles sont sages,
elle dispense avec bonté ╵l’enseignement.
27Elle veille à la bonne marche ╵de sa maison
et ne se nourrit pas ╵du pain de la paresse.
28Ses fils se lèvent, ╵la disent bienheureuse,
et son mari aussi ╵fait son éloge :
29« Il y a bien des filles ╵qui montrent leur valeur,
mais toi, tu les surpasses toutes. »
30Or le charme est trompeur ╵et la beauté fugace ;
la femme qui craint l’Eternel ╵est digne de louanges.
31Donnez-lui donc ╵le fruit de son travail !
Qu’on dise ses louanges ╵aux portes de la ville ╵pour tout ce qu’elle fait !
