1Cel rău fuge, deși nu este urmărit,
dar cei drepți sunt încrezători ca un leu.
2Când în țară este fărădelege, sunt mulți conducători,
dar printr‑un om priceput și cunoscător, stabilitatea este menținută.
3Un om sărac care‑i asuprește pe cei sărmani
este ca o ploaie torențială care aduce lipsă de hrană.
4Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.
5Oamenii răi nu înțeleg justiția,
dar cei ce‑L caută pe Domnul o înțeleg pe deplin.
6Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
decât un bogat ale cărui căi sunt necinstite.
7Cel ce păzește Legea7 Cu referire la învățăturile părinților (vezi Prov. 1:20; 6:20, 23; 28:7; 31:26). este un fiu priceput,
dar cel ce se însoțește cu oamenii de nimic își face de rușine tatăl.
8Cine își înmulțește averea prin dobândă peste măsură
strânge pentru cel binevoitor față de săraci.
9Dacă cineva își întoarce urechea ca să nu mai asculte Legea,
chiar și rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.
10Cine‑i conduce pe cei drepți pe o cale rea,
va cădea el însuși în propria‑i groapă,
dar cei fără pată vor avea o moștenire bună.
11Omul bogat se vede înțelept în ochii lui,
dar un sărac chibzuit îi cunoaște valoarea.
12Când triumfă cei drepți este o mare onoare,
dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.
13Cine își acoperă fărădelegile nu va propăși,
dar oricine le mărturisește și renunță la ele va găsi milă.
14Ferice de omul care se teme neîncetat,
dar cel ce‑și împietrește inima va cădea în nenorocire.
15Ca un leu care răcnește și ca un urs care atacă,
așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16Conducătorul fără pricepere va fi un mare asupritor,
dar cel ce urăște câștigul nedrept va avea multe zile.
17Un om chinuit de sângele vărsat va fi fugar până la groapă.
Nimeni să nu‑i ofere sprijin!
18Cel al cărui umblet este fără pată va fi izbăvit,
dar cel sucit în căile lui va cădea dintr-odată.
19Cel ce‑și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deșertăciuni se va sătura de sărăcie.
20Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
dar cel ce se grăbește să se îmbogățească nu va rămâne nepedepsit.
21Nu este bine să fii părtinitor;
omul păcătuiește chiar și pentru o bucată de pâine.
22Un om cu ochiul rău22 Cu referire la omul zgârcit și egoist. se grăbește să se îmbogățească,
dar nu știe că‑l așteaptă sărăcia.
23Cel ce mustră un om găsește la urmă mai multă bunăvoință,
decât cel care are o limbă lingușitoare.
24Cine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și zice: „Nu este păcat!“
este prieten cu cel ce distruge.
25Un om lacom stârnește certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi împlinit.
26Cel ce se încrede în inima lui este un nesăbuit,
dar cine umblă în înțelepciune va fi salvat.
27Cel ce dă săracului nu va fi în nevoie,
dar cel ce‑și ascunde ochii de el va primi multe blesteme.
28Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
dar când pier ei, cei drepți se înmulțesc.
1Ènìyàn búburú ń sá bí ó tilẹ̀ jẹ́ pé ẹnìkan kò lé e
ṣùgbọ́n olódodo láyà bí i kìnnìún.
2Nígbà tí orílẹ̀-èdè bá ní orí kunkun, àwọn ọba rẹ̀ a máa pọ̀,
ṣùgbọ́n olóye àti onímọ̀ a máa pa òfin mọ́.
3Ọba tí ó ni àwọn tálákà lára
dàbí àgbàrá òjò tí ó ń gbá gbogbo ọ̀gbìn lọ.
4Àwọn tí ó kọ òfin sílẹ̀ a máa gbóríyìn fún ènìyàn búburú
ṣùgbọ́n àwọn tí ó pa òfin mọ́ kọjú ìjà sí ènìyàn búburú.
5Òye ìdájọ́ òdodo kò yé àwọn ẹni ibi
ṣùgbọ́n ó yé àwọn tí ń wá Olúwa dáradára.
6Ó sàn láti jẹ́ tálákà tí ìrìn rẹ̀ jẹ́ aláìlábùkù
ju ọlọ́rọ̀ tí ọ̀nà rẹ̀ rí pálapàla.
7Ẹni tí ó pa òfin mọ́ jẹ́ olóye ọmọ
ṣùgbọ́n ẹni tí ó bá ẹ́ jẹgúdújẹrá kẹ́gbẹ́ dójútì baba rẹ̀.
8Ẹni tí ó mú ọrọ̀ rẹ̀ di púpọ̀ nípa èrè àjẹjù
ń kó jọ fún ẹlòmíràn, tí yóò ní àánú àwọn tálákà.
9Bí ẹnikẹ́ni bá kọ etí ikún sí òfin,
kódà àdúrà rẹ̀ jẹ́ ìríra.
10Ẹni tí ó mú olódodo rìn ọ̀nà búburú
yóò bọ́ sínú pàkúté ara rẹ̀
ṣùgbọ́n aláìlẹ́gàn yóò gba ogún rere.
11Ọlọ́rọ̀ ènìyàn le è gbọ́n lójú ara rẹ̀
ṣùgbọ́n tálákà tí ó ní òye rí ìdí, rẹ̀.
12Nígbà tí olódodo ń lékè ariwo ayọ̀ ta;
ṣùgbọ́n nígbà tí ènìyàn búburú gorí òye, àwọn ènìyàn a na pápá bora.
13Ẹni tí ó bo ẹ̀ṣẹ̀ rẹ̀ mọ́lẹ̀ kì yóò ṣe rere,
ṣùgbọ́n ẹni tí ó bá jẹ́wọ́ tí ó sì kọ̀ wọ́n sílẹ̀ máa ń rí àánú gbà.
14Ìbùkún ni fún ènìyàn náà tí ó bẹ̀rù Ọlọ́run nígbà gbogbo
ṣùgbọ́n ẹni tí ó sé ọkàn rẹ̀ le bọ́ sínú wàhálà.
15Bí kìnnìún tí ń ké tàbí Beari tí ń halẹ̀
ni ènìyàn búburú tí ń jẹ ọba lórí àwọn aláìlágbára.
16Ọmọ-aládé tí ó ṣe aláìmòye púpọ̀ ní ń ṣe ìwà ìkà púpọ̀ pẹ̀lú,
ṣùgbọ́n èyí tí ó kórìíra ojúkòkòrò yóò mún ọjọ́ rẹ̀ pẹ́.
17Ẹni tí ọkàn rẹ̀ kò balẹ̀ nítorí ẹ̀ṣẹ̀ ìpànìyàn
yóò máa joró rẹ̀ títí ikú
má ṣe jẹ́ kí ẹnikẹ́ni ràn án lọ́wọ́.
18Ẹni tí ń rìn déédéé ní yóò là,
ṣùgbọ́n ẹni tí ọ̀nà rẹ̀ jẹ́ àyídáyidà ni yóò ṣubú lójijì.
19Ẹni tí ó bá ro ilẹ̀ rẹ̀ yóò ní oúnjẹ lọ́pọ̀lọpọ̀
ṣùgbọ́n ẹni tí ń lé ohun asán yóò kún fún òsì.
20Olóòtítọ́ ènìyàn yóò rí ìbùkún gbà gan an
ṣùgbọ́n ẹni tí ojú ń kán láti di ọlọ́rọ̀ kì yóò lọ láìjìyà.
21Ojúsàájú ṣíṣe kò dára,
síbẹ̀ ènìyàn kan ń ṣẹ̀ nítorí òkèlè oúnjẹ kan.
22Ahun ń sáré àti là
kò sì funra pé òsì dúró de òun.
23Ẹni tí ó bá ènìyàn kan wí yóò rí ojúrere ni nígbẹ̀yìn
ju ẹni tí ó ní ètè ẹ̀tàn lọ.
24Ẹni tí ó ja baba tàbí ìyá rẹ̀ lólè
tí ó sì wí pé “Kì í ṣe ẹ̀ṣẹ̀”
irú kan ni òun àti ẹni tí ń pa ni run.
25Ọ̀kánjúwà ènìyàn a máa dá ìjà sílẹ̀,
ṣùgbọ́n ẹni tí ó bá gbẹ́kẹ̀lé Olúwa yóò gbilẹ̀.
26Ẹni tí ó gbẹ́kẹ̀lé ara rẹ̀ jẹ́ aláìgbọ́n
ṣùgbọ́n ẹni tí ń rìn nínú ọgbọ́n wà láìléwu.
27Ẹni tí ó ń fi fún tálákà kì yóò ṣe aláìní ohunkóhun,
ṣùgbọ́n ẹni tí ó di ojú rẹ̀ sí wọn gba ọ̀pọ̀lọpọ̀ ègún.
28Nígbà tí ènìyàn búburú bá dórí ìjọba, àwọn ènìyàn a na pápá bora;
ṣùgbọ́n nígbà tí ènìyàn búburú bá ṣègbé,
àwọn olódodo ń gbilẹ̀ sí i.
