1Cel rău fuge, deși nu este urmărit,
dar cei drepți sunt încrezători ca un leu.
2Când în țară este fărădelege, sunt mulți conducători,
dar printr‑un om priceput și cunoscător, stabilitatea este menținută.
3Un om sărac care‑i asuprește pe cei sărmani
este ca o ploaie torențială care aduce lipsă de hrană.
4Cei ce părăsesc Legea îi laudă pe cei răi,
dar cei ce păzesc Legea îi confruntă.
5Oamenii răi nu înțeleg justiția,
dar cei ce‑L caută pe Domnul o înțeleg pe deplin.
6Mai bine un sărac care umblă în integritatea lui,
decât un bogat ale cărui căi sunt necinstite.
7Cel ce păzește Legea7 Cu referire la învățăturile părinților (vezi Prov. 1:20; 6:20, 23; 28:7; 31:26). este un fiu priceput,
dar cel ce se însoțește cu oamenii de nimic își face de rușine tatăl.
8Cine își înmulțește averea prin dobândă peste măsură
strânge pentru cel binevoitor față de săraci.
9Dacă cineva își întoarce urechea ca să nu mai asculte Legea,
chiar și rugăciunea lui este privită ca fiind o urâciune.
10Cine‑i conduce pe cei drepți pe o cale rea,
va cădea el însuși în propria‑i groapă,
dar cei fără pată vor avea o moștenire bună.
11Omul bogat se vede înțelept în ochii lui,
dar un sărac chibzuit îi cunoaște valoarea.
12Când triumfă cei drepți este o mare onoare,
dar când se ridică cei răi oamenii se ascund.
13Cine își acoperă fărădelegile nu va propăși,
dar oricine le mărturisește și renunță la ele va găsi milă.
14Ferice de omul care se teme neîncetat,
dar cel ce‑și împietrește inima va cădea în nenorocire.
15Ca un leu care răcnește și ca un urs care atacă,
așa este cel rău care stăpânește peste un popor sărac.
16Conducătorul fără pricepere va fi un mare asupritor,
dar cel ce urăște câștigul nedrept va avea multe zile.
17Un om chinuit de sângele vărsat va fi fugar până la groapă.
Nimeni să nu‑i ofere sprijin!
18Cel al cărui umblet este fără pată va fi izbăvit,
dar cel sucit în căile lui va cădea dintr-odată.
19Cel ce‑și lucrează pământul se va sătura de pâine,
dar cel ce umblă după deșertăciuni se va sătura de sărăcie.
20Un om credincios va fi binecuvântat pe deplin,
dar cel ce se grăbește să se îmbogățească nu va rămâne nepedepsit.
21Nu este bine să fii părtinitor;
omul păcătuiește chiar și pentru o bucată de pâine.
22Un om cu ochiul rău22 Cu referire la omul zgârcit și egoist. se grăbește să se îmbogățească,
dar nu știe că‑l așteaptă sărăcia.
23Cel ce mustră un om găsește la urmă mai multă bunăvoință,
decât cel care are o limbă lingușitoare.
24Cine jefuiește pe tatăl său sau pe mama sa și zice: „Nu este păcat!“
este prieten cu cel ce distruge.
25Un om lacom stârnește certuri,
dar cel ce se încrede în Domnul va fi împlinit.
26Cel ce se încrede în inima lui este un nesăbuit,
dar cine umblă în înțelepciune va fi salvat.
27Cel ce dă săracului nu va fi în nevoie,
dar cel ce‑și ascunde ochii de el va primi multe blesteme.
28Când se ridică cei răi, oamenii se ascund,
dar când pier ei, cei drepți se înmulțesc.
1Tumatakbo ang masama kahit walang humahabol, ngunit ang matuwid ay matapang tulad ng leon.
2Kapag ang isang bansa ay makasalanan, madalas nilang palitan ang kanilang pinuno. Ngunit kung may karunungan at pang-unawa ang kanilang pinuno, matatag ang kalagayan ng kanilang bayan.
3Ang taong mahirap na ginigipit ang kapwa mahirap ay tulad ng malakas na ulan na sumisira sa pananim.
4Pinupuri ng masama ang mga taong lumalabag sa utos, ngunit ang sumusunod dito, kinakalaban ang masama.
5Hindi maintindihan ng masasama ang katarungan, ngunit lubos itong nauunawaan ng mga lumalapit sa Panginoon.
6Mas mabuti pa ang mahirap na namumuhay nang matuwid kaysa sa mayaman na namumuhay sa kasalanan.
7Ang matalinong anak ay sumusunod sa mga Kautusan, ngunit ang anak na bumabarkada sa mga pasaway,28:7 pasaway: o, palakain. mga magulang ang pinapahiya.
8Kung yumaman ka sa pamamagitan ng patubuan, ang iyong kayamanan ay mapupunta sa matulungin sa mga nangangailangan.
9Ang taong hindi sumusunod sa Kautusan, kahit panalangin niya ay kasusuklaman ng Dios.
10Ang taong inililigaw ang matuwid para magkasala ay mabibiktima ng sarili niyang mga pakana. Ngunit ang taong namumuhay nang matuwid ay tatanggap ng maraming kabutihan.
11Iniisip ng mayayaman na napakarunong na nila, ngunit alam ng taong mahirap na may pang-unawa kung anong klaseng tao talaga sila.
12Kapag matuwid ang namumuno nagdiriwang ang mga tao, ngunit kapag ang pumalit ay masama, mga taoʼy nagtatago.
13Hindi ka uunlad kung hindi mo ipapahayag ang iyong mga kasalanan, ngunit kung ipapahayag mo ito at tatalikdan, kahahabagan ka ng Dios.
14Mapalad ang taong laging may paggalang sa Panginoon, ngunit mapapahamak ang taong matigas ang ulo.
15Panganib sa mahihirap ang masamang pinuno gaya ng mabangis na leon at osong naghahanap ng mabibiktima.
16Ang pinunong walang pang-unawa ay lubhang malupit.
Hahaba naman ang buhay ng pinuno na sa kasakiman ay galit.
17Ang taong hindi pinatatahimik ng kanyang budhi dahil sa pagpatay sa kanyang kapwa ay tatakas kahit saan hanggang sa siya ay mamatay. Huwag ninyo siyang tulungan.
18Ang taong namumuhay nang matuwid ay ligtas sa kapahamakan, ngunit ang taong namumuhay sa maling pamamaraan ay bigla na lamang mapapahamak.
19Ang masipag na magsasaka ay sasagana sa pagkain, ngunit maghihirap ang taong nag-aaksaya ng oras niya.
20Ang taong tapat ay sasagana sa pagpapala, ngunit ang taong nagmamadaling yumaman ay parurusahan.
21Hindi mabuti ang may kinikilingan, ngunit may mga gumagawa nito dahil sa kaunting suhol.
22Nagmamadaling yumaman ang taong sa pera ay gahaman, ngunit ang hindi niya alam patungo pala siya sa kahirapan.
23Pasasalamatan ka pa ng tao sa huli kapag sinaway mo siya ng tapat kaysa panay ang papuri mo sa kanya kahit hindi nararapat.
24Ang taong nagnanakaw sa magulang at sasabihing hindi iyon kasalanan ay kasamahan ng mga kriminal.
25Ang taong sakim ay nagpapasimula ng kaguluhan, ngunit ang taong nagtitiwala sa Panginoon ay magtatamo ng kasaganaan.
26Hangal ang taong nagtitiwala sa kanyang sariling kakayahan. Ang taong namumuhay na may karunungan ay ligtas sa kapahamakan.
27Ang taong mapagbigay sa mahihirap ay hindi kukulangin, ngunit ang nagbubulag-bulagan ay makakatanggap ng mga sumpa.
28Kapag masama ang mga pinuno, mga tao ay nagtatago. Ngunit kapag namatay sila, ang matutuwid ang mamumuno.
