1Când stai jos să mănânci cu un stăpânitor,
ia seama bine la ce1 Sau: cine. este înaintea ta!
2Pune‑ți un cuțit la gâtlej
dacă ești un om nesătul!2 Lit.: dacă ești un stăpân al apetitului!
3Nu pofti delicatesele lui
pentru că sunt o hrană înșelătoare!
4Nu te trudi să te îmbogățești;
ferește‑te să ai o astfel de îndemânare!
5Îți zboară ochii după bogăție? Ea nu va mai fi!
Căci sigur îi vor crește aripi
și va zbura spre ceruri ca un vultur!
6Nu mânca pâinea celui cu ochiul rău6 Cu referire la omul zgârcit și egoist.
și nu pofti delicatesele lui,
7căci el este ca unul care își face socotelile în suflet!7 Sau: căci el este ca un fir de păr în gâtlej.
„Mănâncă și bea“, îți spune el,
dar inima lui nu este cu tine.
8Vei vărsa bucățica pe care ai mâncat‑o
și vei irosi cuvintele tale plăcute.
9Nu vorbi la urechea unui nesăbuit,
căci el va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale!
10Nu muta hotarul cel vechi
și nu intra pe ogorul orfanilor,
11căci Răscumpărătorul lor este puternic!
El le va apăra cauza împotriva ta.
12Pleacă‑ți inima spre îndrumare,
iar urechile la cuvintele cunoștinței!
13Nu scuti copilul de disciplinare,
căci dacă îl pedepsești cu nuiaua, nu va muri!
14Dacă îl pedepsești cu nuiaua,
îi vei elibera sufletul din Locuința Morților.
15Fiule, dacă inima ta este înțeleaptă,
atunci inima mea se va bucura.
16Rărunchii mei se vor înveseli
când buzele tale vor spune ce este drept.
17Să nu‑i invidieze inima ta pe cei păcătoși,
ci să umble în frică de Domnul toată ziua!
18Cu siguranță există o răsplată viitoare,
și speranța ta nu va fi tăiată!
19Ascultă, fiule, și fii înțelept;
îndreaptă‑ți inima pe cale!
20Nu fi printre cei care se îmbuibă cu vin,
nici printre cei nesătui după carne,
21căci bețivul și cel nesătul vor sărăci,
iar somnolența îi va îmbrăca în zdrențe!
22Ascultă de tatăl tău, care ți‑a dat viață
și nu‑ți disprețui mama, când a îmbătrânit!
23Cumpără adevărul și nu‑l vinde,
dobândește înțelepciunea, îndrumarea și priceperea!
24Tatăl celui drept va avea mari bucurii;
cine are un fiu înțelept se bucură de el.
25Să se bucure tatăl tău și mama ta,
să se înveselească cea care te‑a născut!
26Fiule, dă‑mi inima ta
și să găsească plăcere26 Textul ebraic face posibilă și varianta: Să vegheze ochii tăi asupra căilor Mele. ochii tăi în căile mele!
27Căci prostituata este o groapă adâncă,
și necunoscuta este o fântână îngustă.
28Ea pândește ca un hoț
și îi înmulțește pe cei necredincioși între oameni.
29Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt oftările?
Ale cui sunt certurile? Ale cui sunt plângerile?
Ale cui sunt rănile fără motiv?
Ai cui sunt ochii roșii?
30Ale celor ce întârzie la vin
și care se duc să caute vasul cu vin amestecat.
31Nu te uita la vin când este roșu,
când spumegă în pahar
și când alunecă ușor!
32Căci la urmă mușcă la fel ca un șarpe
și otrăvește ca o viperă.
33Ochii tăi vor vedea lucruri străine33 Sau: Ochii tăi se vor uita după femei străine.,
și inima ta va vorbi lucruri pervertite.
34Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării
sau ca unul culcat pe vârful unui catarg.
35„M‑au lovit, dar nu m‑au rănit!
M‑au bătut, dar nu simt nimic!
Când mă voi trezi,
pot găsi altceva de băut?“
1Rĩrĩa waikara thĩ kũrĩĩanĩra na mwathi wa bũrũri-rĩ,
wĩmenyerere nũũ ũcio mũrĩ nake;
2wĩigĩrĩre kahiũ mũmero
ũngĩkorwo ũrĩ mũndũ mũkoroku.
323:3 Thab 141:4Ndũkerirĩrie irio ciake irĩ mũrĩo,
nĩgũkorwo nĩ irio cia gũkũheenereria.
4Tiga kwĩnogia na kwenda gwĩtongia;
gĩa na ũũgĩ wa kũhota kwĩrigĩrĩria.
523:5 Math 6:19; Thim 27:24No wone ũtonga, ũcooke ũbuĩrie,
nĩgũkorwo ti-itherũ ũtonga nĩwĩmeragia mathagu,
na ũkombũka ta nderi yerekeire matu-inĩ.
6Tiga kũrĩa irio cia mũndũ mũkarĩ,
ndũkerirĩrie irio ciake cia mũrĩo;
7tondũ nĩ mũndũ wa arĩa meciiragia o ũhoro wa thogora hĩndĩ ciothe.
Akwĩraga atĩrĩ, “Rĩa na ũnyue,”
no ngoro yake ndĩrĩ hamwe nawe.
8Nĩũgatahĩka kĩrĩa kĩnini ũgaakorwo ũrĩĩte,
nacio ngaatho ciaku nĩikoorĩra thĩ.
923:9 Thim 9:7Ndũkaarie na mũndũ mũkĩĩgu,
nĩgũkorwo we no anyararire ũũgĩ wa ciugo ciaku.
10Ndũkaneherie ihiga rĩa tene rĩa mũhaka,
kana ũhatĩke mĩhaka ya mĩgũnda ya ciana cia ngoriai,
1123:11 Ayub 19:25; Thaam 22:22-24tondũ Mũgitĩri wacio nĩ arĩ na hinya;
nĩakamaciirĩrĩra agũũkĩrĩre.
1223:12 Thim 2:2Ringĩrĩria ngoro yaku gũthikĩrĩria ũrutani,
na matũ maku kũigua ciugo cia ũmenyo.
13Ndũkanaage kũherithia mwana;
ũngĩmũhũũra na rũthanju-rĩ, ndangĩkua.
14Mũhũũrage na rũthanju
nĩguo ũhonokie muoyo wake kuuma kũrĩ gĩkuũ.
15Mũrũ wakwa, ngoro yaku ĩngĩgĩa na ũũgĩ-rĩ,
hĩndĩ ĩyo ngoro yakwa no ĩkene;
16ngoro yakwa nĩĩgacanjamũka
rĩrĩa mĩromo yaku ĩkaaria maũndũ marĩa magĩrĩire.
1723:17 Thab 37:1Ndũkanareke ngoro yaku ĩiguĩre ehia ũiru,
no hĩndĩ ciothe gĩĩaga na kĩyo gĩa gwĩtigĩra Jehova.
18Tondũ ti-itherũ wee ũrĩ na kĩĩrĩgĩrĩro thuutha-inĩ,
na kĩĩrĩgĩrĩro gĩaku gĩtigaathira.
1923:19 Gũcook 4:9Mũrũ wakwa, thikĩrĩria nĩgeetha ũgĩe na ũũgĩ,
na ũige ngoro yaku njĩra-inĩ ĩrĩa yagĩrĩire.
2023:20 Isa 5:11, 22; 56:12; Hab 2:15Ndũkegwatanie na andũ arĩa manyuuaga njoohi,
kana arĩa makorokagĩra nyama,
2123:21 Thim 21:17nĩgũkorwo arĩĩu na andũ arĩa akoroku matuĩkaga athĩĩni,
naguo ũgũũta ũtũmaga mũndũ ehumbe matangari.
22Thikagĩrĩria thoguo, we ũrĩa wagũciarire,
na ndũkanyarare maitũguo, o na aakorwo nĩ mũkũrũ.
2323:23 Thim 4:7Wĩgũrĩre ũhoro ũrĩa wa ma na ndũkanawendie;
wĩgĩĩre na ũũgĩ, na ũtaaro, na ũtaũku.
24Ithe wa mwana mũthingu arĩ gĩkeno kĩnene mũno;
nake ũrĩa ũrĩ na mwana mũũgĩ nĩakenagio nĩwe.
2523:25 Thim 10:1Thoguo na maitũguo marocanjamũka nĩ ũndũ waku;
mũtumia ũrĩa wagũciarire arokena!
26Mũrũ wakwa, heaga ngoro yaku,
na ũreke maitho maku marũmagĩrĩre njĩra ciakwa,
2723:27 Thim 22:14nĩgũkorwo mũmaraya nĩ irima iriku,
nake mũtumia mũtharia nĩ gĩthima gĩkunderu.
2823:28 Thim 7:11-12Oohagĩria andũ njĩra-inĩ o ta njangiri,
na nĩatũmaga kuongerereke andũ matarĩ ehokeku kĩrĩndĩ-inĩ.
29Nũũ ũrĩ na haaro? Nũũ ũrĩ na kĩeha?
Nũũ ũrĩ hatĩka-inĩ? Nũũ ũrĩ na mateta?
Nũũ ũgurarĩtio hatarĩ gĩtũmi? Nũũ ũtunĩhĩtie maitho?
3023:30 Isa 5:11Nĩ arĩa matindaga marũmanĩrĩire na ndibei,
arĩa mathiiaga magĩcamaga mbakũri cia ndibei ĩrĩa ndukanie.
31Tiga kwĩrorera ndibei rĩrĩa ĩtunĩhĩte,
rĩrĩa ĩgũkenga ĩrĩ gĩkombe-inĩ,
rĩrĩa ĩkũmerũka wega!
32Mũthia-inĩ ĩrũmanaga ta nyoka,
ĩgagũtheeca na thumu ta nduĩra.
33Maitho maku makoonaga maũndũ mageni,
na meciiria maku meciirie maũndũ ma waganu.
34Ũgaatuĩka ta mũndũ ũkomete iria-inĩ rĩrĩa inene gatagatĩ,
o ta mũndũ ũkomete mũthia wa gĩtugĩ kĩa macua.
35Nĩũkoiga atĩrĩ, “Ngũthĩtwo, no ndinatiihio!
Nĩmahũũra, no ndinaigua ũndũ!
Ngokĩra-rĩ,
nĩguo ngacarie ĩngĩ ya kũnyua?”
