1Inima regelui este în mâna Domnului;
El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.
2Orice cale a omului este dreaptă în ochii lui,
dar Cel Ce cântărește inimile este Domnul.
3A face dreptate și judecată
este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
4Trufia ochilor și inima îngâmfată,
candela4 Sau: rodul muncii. celor răi, acestea sunt păcate.
5Planurile celui harnic duc la belșug,
dar cel pripit ajunge sărac.
6Obținerea comorilor printr‑o limbă mincinoasă
este un abur trecător al celor ce caută moartea.
7Violența celor răi îi spulberă
pentru că refuză să facă ce este drept.
8Calea omului vinovat este întortocheată,
dar purtarea celui curat este dreaptă.
9Mai bine să locuiești într‑un colț pe acoperiș,
decât într‑o casă alături de o soție cicălitoare.
10Sufletul celui rău dorește răul;
semenul lui nu găsește bunăvoință în ochii lui.
11Când este pedepsit un batjocoritor, naivul devine înțelept;
când se dă învățătură celui înțelept, el primește cunoștință.
12Cel Drept12 Sau: omul drept. ia aminte la casa celui rău.
El îi aruncă pe cei răi în nenorocire.
13Celui ce‑și astupă urechea la strigătul săracului,
nu i se va răspunde nici lui când va striga.
14Un dar oferit în secret potolește mânia
și o mită dată pe ascuns liniștește cea mai aprigă mânie.
15Este o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect,
dar pentru cei ce săvârșesc nelegiuirea este o groază.
16Omul care se îndepărtează de calea înțelepciunii
se va odihni în adunarea umbrelor.
17Cine iubește distracția va ajunge sărac
și cine iubește vinul și uleiurile nu se va îmbogăți.
18Cel rău devine preț de răscumpărare pentru cel drept
și cel trădător pentru cei integri.
19Mai bine să locuiești în pustie,
decât cu o soție cicălitoare și supărăcioasă.
20Comori de preț și untdelemn sunt în casa celui înțelept,
dar cel nesăbuit le risipește.
21Cine urmărește dreptatea și bunătatea
găsește viață, dreptate și glorie.
22Înțeleptul cucerește cetatea celor viteji
și doboară fortăreața în care aceștia se încred.
23Cine își păzește gura și limba,
își păzește sufletul de necazuri.
24„Batjocoritor“ este numele celui îngâmfat și semeț,
al celui ce acționează cu aroganța îngâmfării.
25Dorința leneșului îl omoară
pentru că mâinile lui refuză să lucreze.
26Toată ziua poftește mai mult,
dar cel drept dă și nu ține pentru el.
27Jertfa celor răi este o urâciune,
cu atât mai mult când aceștia o aduc cu intenție rea!
28Martorul minciunilor va pieri,
dar un om care ascultă va vorbi pentru totdeauna.
29Cel rău arată îndrăzneală pe fața lui,
dar cel drept își pregătește căile.29 Sau: își gândește calea.
30Nu există nici înțelepciune, nici pricepere
și nici vreun plan care să reușească împotriva Domnului.
31Calul este pregătit pentru ziua luptei,
dar victoria este a Domnului.
1Maingon nga gibut-an sa Ginoo ang pagdagayday sa suba, mahimo usab niyang but-an ang hunahuna sa hari sumala sa iyang gusto.
2Alang kanato husto na gayod ang tanan natong ginahimo, apan ang Ginoo ray nasayod sa tinuod natong motibo.
3Mas ikalipay sa Ginoo ang husto ug matarong nga binuhatan sa tawo kaysa iyang mga halad.
4Sala ang pagkamapasigarbohon ug ang pagkamapahitas-on. Mailhan mo nga daotan kana nga tawo pinaagi niana nga kinaiya.
5Kon magplano ka ug maayo ug magmakugihon, sigurado nga mouswag ka. Apan kon magdali-dali ka, sigurado nga mapobre ka.
6Ang bahandi nga nakuha sa pagpanglimbong dali rang mawala, ug maghatod kini sa tawo ngadto sa kamatayon.
7Ang kabangis sa mga daotan mao ang makapalaglag kanila, kay nagdumili sila sa pagbuhat sa matarong.
8Daotan ang kinaiya sa tawong makasasala, apan maayo ang kinaiya sa tawo nga matarong.
9Mas maayo pang magpuyo sa atop sa balay21:9 Patag ang atop sa mga balay sa mga Israelinhon, ug mahimo kining patindogan ug payag-payag. kaysa magpuyo sulod sa balay uban sa asawa nga palaaway.
10Ang mga daotan gusto lang gayod nga kanunayng maghimog daotan; wala silay kalooy sa ilang isigka-tawo.
11Kon silotan ang mga mabiay-biayon, ang mga walay alamag magkat-on nga magmaalamon. Ang maalamon mas magmaalamon pa gayod kon tudloan.
12Nasayod ang matarong nga Dios sa binuhatan sulod sa panimalay sa mga daotan, ug sila pagasilotan.
13Kon dili mo panumbalingon ang mga kabos kon mangayo sila ug tabang, dili ka usab panumbalingon kon mangayo ka ug tabang.
14Kon regalohan mo sa tago ang tawo nga nasuko kanimo, mawala ang iyang kasuko.
15Kon mapatunhay ang hustisya, malipay ang mga matarong, apan mahadlok ang mga daotan.
16Kamatayon ang dangatan sa tawong dili gustog kaalam.
17Ang tawo nga magpatuyang sa paglingaw-lingaw ug pagkombira, dili gayod madato, mapobre pa hinuon.
18Ginasilotan ang mga daotan ug maluibon aron maluwas ang mga matarong.
19Mas maayo pang magpuyo sa disyerto kaysa magpuyo uban sa asawa nga sapoton ug palaaway.
20Ang maalamon nga tawo nagatagana gayod alang sa umaabot, apan ang buang-buang nagapatuyang lang ug gasto.
21Ang tawo nga nagatinguha gayod nga magkinabuhi nga matarong ug matinud-anon, makaangkon ug taas nga kinabuhi ug kalamposan, ug ang mga tawo modayeg kaniya.
22Ang komander nga maayog mga taktika molampos sa pag-ilog ug siyudad nga daghag kasundalohan, ug ang gisaligan niining lig-ong mga paril iyang malumpag.
23Ang tawong nagabantay sa iyang ipanulti malikay sa kasamok.
24Ang tawong garboso ug mapahitas-on mailhan pinaagi sa iyang kamabiay-biayon ug kalabihan manghambog.
25Bisan daghan kag gihandom apan tapolan ka, maghatod kini kanimo sa kalaglagan.
26Ang tawong tapolan kanunayng maghandom nga may mohatag, apan ang tawong matarong dili managana mohatag.
27Ngil-aran ang Ginoo sa halad sa mga daotan, labi na gayod kon daotan kinig motibo.
28Ang bakakon nga saksi dili na pasultihon, apan ang saksi nga nagasugilon sa tinuod21:28 saksi nga nagasugilon sa tinuod: sa literal, ang tawo nga nakadungog. Tingali ang buot ipasabot nga kon unsay iyang nadunggan mao gayoy iyang isugilon. padayon nga pasultihon.
29Ang daotan dili mabalaka sa iyang mga ginahimo, apan ang matarong mamalansi pag-ayo sa iyang ginahimo.
30Walay kaalam, panabot, o tambag nga makatupong sa Ginoo.
31Bisan hanas na ang mga kabayo sa gira, ang Ginoo ray makapadaog.
