1Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în liniște,
decât o casă plină de cărnuri1 Lit.: jertfe., cu ceartă.
2Un rob înțelept va stăpâni peste un fiu care aduce rușine
și va avea parte de moștenire ca unul din frați.
3Creuzetul este pentru argint, și cuptorul pentru aur,
dar Cel Ce testează inimile este Domnul.
4Cel ce face răul ascultă de buzele nelegiuite,
și cel mincinos dă atenție limbii răutăcioase.
5Cine îl batjocorește pe sărac Îl disprețuiește pe Creatorul lui;
cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.
6Coroana bătrânilor sunt nepoții6 Lit.: copiii copiilor.,
iar gloria copiilor sunt părinții lor.
7Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun,
cu atât mai puțin buzele mincinoase pentru un nobil.
8Mita este o piatră prețioasă în ochii stăpânilor ei;
oriîncotro se întoarce, ea reușește.
9Cel ce acoperă o greșeală caută dragostea,
dar cel ce o amintește mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.
10O mustrare îl pătrunde mai mult pe cel priceput,
decât o sută de lovituri pe cel nesăbuit.
11Cel rău este înclinat doar spre revoltă;
un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.
12Mai bine să întâlnești o ursoaică prădată de puii ei,
decât un nesăbuit în nebunia lui.
13Dacă un om întoarce rău pentru bine,
nu se va îndepărta răul de casa lui.
14Începutul unui conflict este ca eliberarea unor ape;
renunță, înainte de a izbucni cearta!
15Cel ce îndreptățește pe cel rău și cel ce condamnă pe cel drept
sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.
16Ce folos au banii în mâna celui nesăbuit?
Ca să cumpere înțelepciunea? Dar n‑are minte…
17Prietenul iubește oricând,
iar fratele s‑a născut să fie alături în necaz.
18Omul nechibzuit dă garanție
și girează pentru semenul său.
19Cine iubește cearta iubește fărădelegea;
cine‑și face poarta înaltă caută distrugerea.
20Cel cu inima necinstită nu găsește binele,
și cel cu limba înșelătoare cade în necaz.
21Cine naște un nesăbuit va avea întristare,
și tatăl unui nebun nu va avea bucurie.
22O inimă veselă este un bun leac,
dar un duh mâhnit usucă oasele.
23Cel rău acceptă mita pe ascuns,
ca să corupă căile judecății.
24Înțelepciunea este înaintea omului priceput,
dar ochii nesăbuitului sunt la capătul pământului.
25Un fiu nesăbuit aduce întristare tatălui său
și amărăciune celei ce l‑a născut.
26Nu este bine să‑l pedepsești pe cel drept,
nici să lovești pe cei nobili din cauza dreptății lor.
27Cel ce‑și înfrânează cuvintele are cunoștință,
și cel cu duhul prețios27 Sau: calm. este un om priceput.
28Chiar și un nebun este considerat înțelept dacă tace
și priceput dacă‑și ține gura.
1Nʼkwabwino kudya mkute koma pali mtendere,
kuposa kuchita madyerero mʼnyumba mʼmene muli mikangano.
2Kapolo wanzeru adzalamulira mwana wochititsa manyazi,
ndipo kapoloyo adzagawana nawo cholowa ngati mmodzi mwa abale.
3Siliva amamuyesa mʼngʼanjo ndipo golide amamuyesa mʼngʼanjo,
koma Yehova amayesa mitima.
4Munthu woyipa amamvera malangizo oyipa;
munthu wabodza amatchera khutu mawu osakaza.
5Iye amene amalalatira mʼmphawi amanyoza mlengi wake;
amene amakondwerera tsoka la mnzake sadzakhala osalangidwa.
6Zidzukulu ndiye ulemu wa anthu okalamba,
ndipo makolo ndiye ulemerero wa ana.
7Kuyankhula bwino sikuyenerana ndi chitsiru,
nanji kuyankhula bodza kungayenerane kodi ndi mfumu?
8Chiphuphu chili ngati mankhwala amwayi kwa wochiperekayo;
kulikonse kumene amapita zinthu zimamuyendera.
9Iye amene amakhululukira zolakwa za wina, amafunitsitsa chikondi;
wobwerezabwereza nkhani amapha chibwenzi.
10Munthu wanzeru amamva kamodzi kokha,
munthu wopanda nzeru ndi samvamkunkhu.
11Munthu woyipa maganizo ake ali pa kuwukira basi;
ndipo bwana adzamutumizira wamthenga wankhanza.
12Nʼkwabwino kukumana ndi chimbalangondo cholandidwa ana ake
kusiyana ndi kukumana ndi chitsiru mu uchitsiru wake.
13Ngati munthu abwezera choyipa kusinthana ndi zabwino,
ndiye choyipa sichidzachoka mʼnyumba mwake.
14Chiyambi cha mikangano chili ngati kukhamulira madzi,
choncho uzichokapo mkangano usanayambe.
15Kumasula munthu wolakwa kapena kumanga munthu wosalakwa,
zonse ziwirizi Yehova zimamunyansa.
16Ndalama zogulira nzeru zili ndi phindu lanji mʼmanja mwa chitsiru
poti iyeyo mutu wake sumayenda bwino?
17Bwenzi lako limakukonda nthawi zonse,
ndipo mʼbale wako anabadwa kuti azikuthandiza pamavuto.
18Munthu wopanda nzeru amavomereza zopereka chikole
ndipo iyeyo amasanduka chikole cha mnansi wake.
19Wokonda zolakwa amakonda mkangano,
ndipo wokonda kuyankhula zonyada amadziyitanira chiwonongeko.
20Munthu wamtima woyipa zinthu sizimuyendera bwino;
ndipo woyankhula zachinyengo amagwa mʼmavuto.
21Mwana wopusa amamvetsa chisoni abambo ake,
abambo a chitsiru sakhala ndi chimwemwe.
22Mtima wosangalala uli ngati mankhwala abwino,
koma mtima wokhumudwa umafowoketsa mafupa.
23Munthu woyipa amalandira chiphuphu chamseri
kuti apotoze chiweruzo cholungama.
24Munthu wozindikira zinthu, maso ake amakhala pa nzeru,
koma chitsiru chimwazamwaza maso ake pa dziko lonse lapansi.
25Mwana wopusa amamvetsa chisoni abambo ake
ndipo amapweteketsa mtima amayi ake.
26Sibwino kulipitsa munthu wosalakwa,
kapena kulanga anthu osalakwa.
27Munthu wosunga pakamwa ndiye wodziwa zinthu,
ndipo wodekha mtima ndiye womvetsa bwino zinthu.
28Ngakhale chitsiru chimakhala ngati chanzeru chikakhala chete;
ndipo chikatseka pakamwa chimakhala ngati munthu wochenjera.
